„Este o şansă istorică pentru noi ca Macedonia de Nord să înceapă negocierile (de aderare) cu UE după 17 ani de statut de candidat”, a declarat ministrul macedonean de Externe Bujar Osmani.

Ministrul ceh de Externe Jan Lipavsky, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a UE, a asigurat pe Twitter că o conferinţă interguvernamentală în vederea lansării oficiale a procesului de aderare pentru Skopje şi Tirana va fi organizată „cât mai curând posibil”.

„Protocolul conţine măsuri ambiţioase menite să rezolve probleme bilaterale deschise”, a declarat şeful diplomaţiei bulgare, Teodora Guenchovska.

Skopje trebuie să-şi modifice în special Constituţia pentru a-i include pe bulgari în rândul grupurilor etnice recunoscute, condiţie fără de care nu va putea trece la deschiderea capitolelor negocierilor de aderare, a mai precizat ea.

„Acest proces poate dura luni sau ani”, a subliniat Guentchovska.

Atât Bulgaria, cât şi Macedonia de Nord şi-au acordat recent sprijinul unei propuneri de compromis iniţiate de Franţa, care a deţinut preşedinţia rotativă a UE în prima jumătate a anului 2022 şi care a acţionat ca mediator în acest proces.

Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor statelor membre (COREPER) va examina pachetul propus luni pentru a-l supune unei conferinţe interguvernamentale, care va fi convocată de preşedinţia cehă, a adăugat Guentchovska.

Macedonia de Nord este blocată din 2005 în anticamera UE. Grecia şi-a folosit dreptul de veto pentru prima dată până în 2018, înainte ca Sofia să blocheze dosarul în 2020, pe fondul unor dispute istorice şi culturale.

Poziţia bulgară a împiedicat, de asemenea, lansarea negocierilor cu Albania, a cărei candidatura este legată de cea a Macedoniei de Nord.

Spre deosebire de Skopje, Tirana poate începe negocierile de aderare de îndată ce va avea loc conferinţa interguvernamentală, a mai spus ministrul bulgar de Externe.

Bruxelles insistă asupra extinderii Uniunii Europene în Balcani, iar importanţa strategică a regiunii a crescut în contextul războiului din Ucraina.

Bulgaria şi-a ridicat dreptul de veto pe 24 iunie, însă doar dacă drepturile bulgarilor din Macedonia de Nord să fie respectate şi consacrate în constituţie.

Sofia consideră că locuitorii slavi din Macedonia de Nord sunt de origine bulgară şi că limba lor este un dialect al bulgarei. O comisie de istorici se luptă să ajungă la un consens cu privire la afilierea unor figuri istorice, scriitori şi artişti, în vederea alinierii programelor şcolare în cele două ţări.