La capitolul personal, Armata României este într-o situație dezastruoasă, cu doar jumătate dintre posturile de ofițeri ocupate, iar la subofițeri și soldați, circa un sfert sunt libere. Tocmai din acest motiv, anul acesta admiterea la școlile militare postliceale ale Ministerulul Apărării Naționale (MApN) pentru pregătirea maiștrilor militari, dar și a subofițerilor se va face pe baza mediei de la examenul de Bacalaureat, fără un examen de admitere

Cu un război la graniță de peste doi ani și în contextul în care, cel puțin teoretic, bugetul Ministerului Apărării (MApN) a crescut masiv în ultimii ani, România înregistrează un deficit de personal uriaș, care ajunge la aproape jumătate din rândul ofițerilor. Cu toate acestea, nimeni nu reușește să identifice soluții pentru rezolvarea problemei.

Deficitul de personal al Armatei Române este undeva la peste o treime din efective, cea mai mare lipsă în structurile militare fiind în rândul ofițerilor, acolo unde gradul de ocupare e de doar 57%. Datele au fost furnizate, în premieră, de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, într-un răspuns la o interpelare a deputatului PSD Viorel Salan, secretar al Comisiei parlamentare de apărare. Cifrele corespund datelor de la finalul anului 2023, mai spune ministrul, care adaugă că această problemă a intrat inclusiv în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării. „Capacitatea de luptă a Armatei Române, inclusiv încadrarea cu personal, este analizată în structurile de conducere ale Ministerului Apărării Naționale și în ședințele CSAT, fiind formulate propuneri pentru îmbunătățirea încadrării cu personal și limitarea ieșirilor semnificative din sistem”, e explicat ministrul Tîlvăr.

Datele furnizate de ministrul Apărării despre nivelul de încadrare în rândul Armatei vorbesc de la sine: 57% – ofițeri, 75% – maiștri militari, 72% – subofițeri, 77% – soldați și gradați profesioniști și 89% – personal civil.

Pregătire voluntară de patru luni

În multe medii se discută despre reintroducerea conscripției, dar Nicolae Ciucă, fost premier și președinte al PNL, a declarat zilele trecute că România nu are pregătită infrastructura pentru introducerea serviciului militar obligatoriu. „Nu avem pregătită infrastructura necesară ca în următorii doi ani de zile să putem să trecem la o astfel de decizie. Ca să avem din nou armata obligatorie, trebuie infrastructură absolut foarte bine pregătită pentru că nu poţi să aduci oameni cu arcanul la armată, s-au dus vremurile alea, pe de o parte. De cealaltă parte, nu poţi să-i aduci şi să nu te îngrijeşti de ceea ce înseamnă armata anului cât o fi la vremea respectivă”, a explicat Nicolae Ciucă la Digi 24. Recent, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a afirmat că se impune rapid modificarea Legii privind pregătirea populației pentru apărare. Modificarea ar trebui să le dea posibilitatea tinerilor de până în 35 de ani să facă o pregătire militară de patru luni, voluntar, în unitățile militare ale MApN.

Soluția în opinia președintelui Iohannis

În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, în Coreea de Sud, că nu s-a gândit la recrutare obligatorie. El a precizat că trebuie să existe mai multă informaţie şi mai multă atractivitate pentru cariera militară, evident şi o soldă pe măsura implicării, dar şi mult mai multă publicitate pozitivă, adică lumea, mai ales tinerii care ar viza o carieră militară, să ştie exact care sunt oportunităţile. „Nu m-am gândit la recrutare obligatorie şi nu voi avansa aşa ceva, asta este o chestiune foarte clară. În rest, cred că trebuie să existe mai multă informaţie şi mai multă atractivitate pentru cariera militară, mai multă atractivitate însemnând evident şi o soldă pe măsura implicării fiecărui militar”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, aflat în vizită în Coreea de Sud.

Preşedintele a subliniat că este nevoie şi de mai multă publicitate pozitivă. „Mult mai multă publicitate pozitivă, adică lumea, mai ales tinerii care ar viza o carieră militară, să ştie exact care sunt oportunităţile, care sunt metodele, cum se ajunge acolo etc. Foarte multe chestiuni sunt puţin cunoscute publicului larg”, a spus Iohannis.

Cum sunt plătiți militarii polonezi

Experții din domeniu sunt de părere că neatractivitatea serviciului militar profesionist vine și de la soldele mici achitate de Ministerul Apărării. Ca o paralelă, și Polonia, o altă țară care veghează flancul estic al NATO, ca și România, a avut probleme cu deficitul de personal militar, dar s-a găsit soluția: creșterea soldelor. Conform Salaryexplorer.com, o persoană care lucrează în sectorul apărării în Polonia câștigă, în mod normal, aproximativ 8.270 PLN pe lună. Salariile variază de la 4.390 PLN/4.578 lei și pot ajunge până la 12.900 PLN/13.457 lei. Mai exact, un soldat câștigă 5.350 PLN/5.574 lei pe lună, iar un ofițer depășește fără probleme 7.000 de lei.

Noi la capitolul lefurilor din Armată stăm mult mai prost. Mai exact, vorbim de un maior care încasează 5.019 lei (se adaugă sporuri), un căpitan – 4.324 lei (se adaugă sporuri), un locotenent gradația 4 – 3.445 lei (se adaugă sporuri), un sublocotenent –2.958 lei (se adaugă sporuri), un plutonier gradația 4 – 3.107 lei (se adaugă sporuri), un sergent major – 2.933 lei (se adaugă sporuri), un sergent gradația 4 – 2.618 lei (se adaugă sporuri) sau de un caporal gradația 4 – 2.437 lei (se adaugă sporuri). Vorbim de sporuri pentru valoarea normei de hrană de 1.054 de lei, dar și de „drepturile privind norma de echipare, indemnizaţiile de transport, de chirie (cu posibilitatea transformării în plata din rată pentru cumpărarea unei locuinţe), de detaşare, de misiune, decontare transport concediu de odihnă, decontare contravaloare voucher de vacanţă, decontare tratament ambulatoriu şi servicii medicale etc., specifice instituţiilor din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională”, așa cum a comunicat MApN.

Admitere fără examen

Tocmai din cauza deficitului de cadre, MApN a decis ca la admiterea la școlile militare postliceale ale Ministerulul Apărării Naționale (MApN) pentru pregătirea maistrilor militari, dar și a subofițerilor se va face doar pe baza mediei de la examenul de Bacalaureat, fără un examen de admitere. Mai exact, „admiterea în învățământul postliceal militar se realizează pe baza mediei obținute la examenul național de Bacalaureat, în funcție de opțiunile exprimate în cererea de înscriere și de rezultatele selecției, în limita numărului de locuri aprobat pentru fiecare armă sau serviciu și specialitate militară, atât pentru Ministerul Apărării Naționale, cât și pentru celelalte structuri din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitatea națională”, se arată într-o dispoziție recentă a Direcției generale de management resurese umane a MApN.

Conform oficialilor din sistem, decizia s-a luat după ce s-a constatat că tot mai puțini tineri se înscriu la admiterea în aceste instituții de învățământ ale MApN, iar numărul posturilor vacante nu era de neglijat. Mai exact, în 2023, în învățământul postliceal militar erau libere 447 de locuri la maiștri militari, pentru candidații care nu provin din promoția din același an a colegiilor naționale militare și 1.013 locuri la subofițeri.

Pensia anticipată

În total, 9.398 de cadre militare din cadrul MAI, MApN și SRI au primit dreptul la pensie anticipată parțial între ianuarie 2018 și aprilie 2023 după ce au fost trecute în rezervă sau au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca „apt limitat” sau inapt de către o comisie de expertiză medico-militară. La nivel de MApN, conform libertatea.ro, 2.875 de angajați au obținut dreptul la pensie anticipată parțial în perioada 2018 – aprilie 2023, ca urmare a trecerii în rezervă, având o clasare ca inapt sau apt limitat. Vârsta medie la trecerea în rezervă a fost de 45 de ani, iar media vechimii cumulate, de 34 de ani. După o modificare legislativă, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este de 60 de ani.