Situația și posibilele negocieri între Rusia și Ucraina/Cum poate arăta pacea din Ucraina? Ce vor Moscova și Kievul, ce poate fi negociat?
Trump ar putea să-și revizuiască ușor promisiunea de a rezolva războiul ruso-ucrainean „în 24 de ore”. Vladimir Putin răspunde că este gata de dialog, așa cum i-a spus și acum două zile la telefon cancelarului german Olaf Scholz, dar între timp atacă din aer și își intensifică ofensivele terestre folosind soldați nord-coreeni, notează Corriere della Sera într-o analiză proivind posibila încheiere a conflictului de la granița României.
Europenii vorbesc de „pace până în 2025” și Zelenski reiterează și el acest lucru. Este dificil de văzut cât de mult este fezabil acest deziderat. Cu toate acestea, situația rămâne extrem de fluidă: dacă ne uităm la problemele majore aflate acum pe masă, nu este dificil să sesizăm distanța care separă pozițiile de plecare.
Care sunt cererile Rusiei?
Peninsula Crimeea și partea de est a Donbassului au fost ocupate de Moscova și separatiștii locali în 2014.
De la relansarea războiului prin invazia rusă din 24 februarie 2022, a fost adăugată întreaga fâșie sudică de la Mariupol de-a lungul Mării Azov, până la partea de est a regiunii Herson, precum și aproape 90 % din regiunea Zaporoje și aproximativ 75 % din Donbass. În total, un pic mai mult de 20 la sută din întreaga Ucraina.
Putin a spus încă din ziua referendumului din zonele ocupate, în septembrie 2022, că „cel puțin” regiunile Lugansk, Donețk, Zaporoje și Herson vor fi acum luate de soldații săi și vor deveni parte integrantă a Federației Ruse.
Ucrainenii, pe de altă parte, sunt hotărâți să le elibereze pe toate.
Aliații NATO și administrația de sfârșit de mandat a lui Joe Biden ar dori să găsească un compromis teritorial, care ar lăsa Rusiei doar o parte din aceste regiuni, de exemplu întreaga Crimee și o mare parte din Donbass.
În ultimele zile, zvonurile de la Washington sugerează că Trump este înclinat să le lase rușilor tot ce au ocupat, obligându-i în același timp să creeze o „zonă tampon” demilitarizată de o mie de kilometri, garantată de o forță europeană.
Trump reproșează că cheltuielile militare pentru apărarea Ucrainei ar trebui să fie doar europene, America nu ar trebui să mai plătească niciun dolar.
Ce se va întâmpla cu NATO?
Subiectul este fierbinte. Zelenski ar putea fi deschis la compromisuri teritoriale dacă există o promisiune clară a intrării Ucrainei în NATO după semnarea păcii. El contemplă acest lucru în partea de deschidere a planului său 10 puncte. Europenii sunt gata să accepte Ucraina în NATO, dar într-un viitor nedefinit.
Trump se opune aparent și ar dori să înghețe problema pentru cel puțin 20 de ani. Putin spune un „nu” categoric. Nu numai că spune că Ucraina nu poate adera niciodată la Alianța Atlantică, dar mai ales insistă ca aceasta să devină un „stat neutru” și „demilitarizat”. Aceasta este o problemă centrală, datorită faptului că de la Kiev se înțelege că numai o umbrelă solidă de apărare militară garantată de aliați ar putea induce acceptarea unui compromis teritorial. Kievul se teme să fie transformat într-un fel de al doilea Belarus, controlat în totalitate de Moscova.
Ce se întâmplă cu „enclava” Kursk?
La începutul lunii august, unități militare ucrainene au intrat în zona de frontieră rusă Kursk ocupând mai mult de 1.000 de kilometri pătrați. Zelenski însuși a declarat că ar dori să schimbe aceste terenuri cu cele din Donbass. Dar în ultimele săptămâni rușii au adus peste 10.000 de nord-coreeni, concentrând în total aproximativ 50.000 de soldați. Până în prezent, ei au recucerit aproximativ jumătate din zonă și intenționează să o elibereze înainte de sosirea lui Trump la Casa Albă pe 20 ianuarie.
Ce se întâmplă cu Zelenski?
La începutul războiului, Putin își declarase intenția de a „denazifica” Ucraina și de a-l demite pe Zelenski. Recent, el a reiterat că mandatul acestuia din urmă a expirat în mai și că acum trebuie depus pentru că nu a vrut alegeri.
Zelenski răspunde că alegerile vor fi organizate imediat ce legea marțială va fi ridicată la sfârșitul războiului.
Până acum, SUA și aliații europeni nu au pus la îndoială legitimitatea președintelui ucrainean. Cu toate acestea, popularitatea sa este în scădere.
