Președintele azer Ilham Aliev a avut discuții cu omologul său turc Tayyip Erdogan, în cadrul cărora a făcut aluzie la perspectiva creării unui coridor terestru între cele două țări prin Armenia, care se opune acestei idei.

Recep Erdogan a discutat cu președintele Azerbaidjanului FOTO Profimedia

Erdogan a zburat cu precădere în exclava autonomă a Azerbaidjanului, Nakhchivan, o fâșie de teritoriu situată între Armenia, Iran și Turcia, pe care Ankara și Baku doresc să o lege cu Azerbaidjanul prin crearea unui coridor terestru care ar trece prin sudul Armeniei, scrie reuters.com.

În 2021, Aliev a amenințat că va crea un astfel de coridor - care ar crea o punte terestră contiguă între aliații apropiați Turcia și Azerbaidjan și ar priva Armenia de o frontieră terestră cu Iranul - "fie că Armeniei îi place sau nu".

Alegerea simbolică a locației pentru discuțiile de luni, la mai puțin de o săptămână după ce forțele azere au pătruns în Nagorno-Karabah pentru a prelua controlul asupra regiunii separatiste, este probabil să îngrijoreze autoritățile din Armenia, care au respins în trecut un astfel de coridor terestru, deși sunt teoretic deschise la restabilirea legăturilor rutiere și feroviare întrerupte.

În cadrul unei conferințe de presă comune, la care niciunul dintre cei doi șefi de stat nu a răspuns la întrebări, președintele Aliev a deplâns faptul că autoritățile din epoca sovietică au considerat că o parte din ceea ce, în opinia sa, ar fi trebuit să fie teritoriu aparținând republicii sovietice azere, a fost considerat ca a parținând republicii sovietice armene.

"Legătura terestră dintre partea principală a Azerbaidjanului și Nakhchivan (exclava) a fost astfel tăiată", s-a plâns Aliev.

Erdogan și Aliev urmau să inspecteze o instalație militară recent modernizată în Nakhchivan și să participe la o ceremonie de inaugurare a unui nou gazoduct din Turcia.

Rusia, care are facilități militare în Armenia și un pact de apărare cu Erevan, este ocupată cu continuarea propriului război în Ucraina. Este în dezacord cu actualul prim-ministru al Armeniei, pe care îl consideră prea pro-occidental, și dorește să cultive în continuare legăturile cu Baku și Ankara.

Erdogan a declarat în fața Adunării Generale a ONU, marți, săptămâna trecută, în ziua în care Azerbaidjanul și-a început operațiunea militară pentru a prelua controlul asupra Karabahului, că există ceea ce el a numit "o oportunitate istorică de a construi pacea" în regiunea Caucazului de Sud.

"Armenia nu profită la maximum de această șansă istorică", s-a plâns Erdogan.

"Ne așteptăm la un acord de pace cuprinzător între cele două țări (Azerbaidjan și Armenia) cât mai curând posibil și ca promisiunile să fie îndeplinite rapid, în special în ceea ce privește deschiderea coridorului (terestru) Zangezur".

Aceasta a fost o referire la termenii unui acord de încetare a focului din 2020, mediat de Rusia, care a pus capăt unui război de 44 de zile între Azerbaidjan și Armenia și care vorbea despre deblocarea conexiunilor economice și de transport între Azerbaidjanul de Vest și Nakhchivan, o clauză pe care Baku și Erevan au interpretat-o de atunci în mod diferit.