Pe fondul unei tăieri drastice de fonduri sistemul medical stă să prăbușească, iar experții din domeniu spun că acesta este numai începutul crizei, dacă nu se iau măsuri rapide.

FOTO Profimedia

Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, susține că în această situație dezastruoasă se află unitățile sanitare din toată țară.

„Vorbim aici de o problemă întâlnită la nivel național. Vorbim de o lipsă acută de bani în sistem și de un imens pericol de colaps. De fapt unele medicamente nu se găsesc deja în nicio farmacie din țară. Lucru explicabil dacă producătorii nu au încasat banii deși au livrat medicamentele acum 9 luni! Farmaciile nu au primit banii de la CNAS (Casa Națională de Ajutor de Sănătate-n.red.), iar aceștia nu au plătit distribuitorilor care la rândul lor nu au achitat producătorilor. Cam asta este filiera, totul începe de la CNAS. Probabil nu mai pot rezista în situația asta și au ajuns să nu mai factureze pe datorie. Repet, asta este problema la medicamente pentru că la materiale sanitale, fără de care spitalele nu pot funcționa, situația este și mai gravă. Pe filiere asemănătoare, producători, distribuitori, unități sanitare datoriile ajung și la un an, uneori. Partea și mai rea este că această criză este abia la început și se va rostogoli precum un bulgăre de zăpadă. Oricum, deja sunt puse în pericol programele de cancer, cele de protezare cardiacă, dar și cele de protezare de șold sau genunchi. Sunt numai câteva exemple, dar problemele sunt pe mult mai multe paliere. Și bani în sistemul sanitar nu vor fi cel puțin pe 1 ianuarie 2024. Atunci statul va putea contracta niște împrumuturi pentru a injecta bani în sistem. Până atunci nu se poate pentru că am crește deficitul și am pierde bani din PNRR. Nu știu dacă asta este realitatea, dar așa se aude pe unele holuri ale instituțiilor din domeniu. Problema este că până atunci mor oameni”, a precizat Vasile Barbu.

Mai puține operații și internări

La rândul lui, conferențiarul universitar Sorin Paveliu spune că nu prea există soluții de ieșire din criză după ce spitalele nu și-au primit banii pentru medicamentele și materialele contractate pentru trimestrul IV.

„Guvernul nu are bani, nu a făcut rectificare, ci a dat niște bani din Fondul de Rezervă, dar acesta este unul limitat. E drept că nici furnizori nu denunță contractele. Practic acceptă să crediteze Guvernul, dau un împrumut forțat spitalelor. Dar asta nu înseamnă că mai vin alte medicamente sau materiale sanitare în spitale. Din păcate criza din sistem se va prelungi, iar pacienții vor simți asta. Numărul de internări, de intervenții chirurgicale va fi limitat și cel mai probabil se va apela tot mai mult la internările de zi ca să se facă economie. Pacienții vor fi trimiși acasă cu o rețetă în mână ca să mergă din farmacie în farmacie, poate găsesc un medicament. Dar mai puține internări înseamnă și sume mai mici decontate de spitale și se intră într-o buclă”, a precizat Sorin Paveliu.

Se pun în pericol viețile pacienților-ASSMB

Criza din sănătate a fost semnalată mai vocal de Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) care a accentuat că „măsurile legislative recente au adus sistemul medical în pragul colapsului, prin deciziile luate și ignorarea crizei din sănătate, prin tăierea drastică a fondurilor spitalelor, punând astfel în pericol viețile pacienților”.

Spitalele din Capitală, aflate sub administrarea ASSMB, se confruntă cu situații critice, iar consecințele sunt alarmante, acuză Administrația Spitalelor București, care spune că „situația s-a agravat odată cu protestul angajaților CNAS”.

Reprezentanții ASSMB au trecut în revistă situația în care se află o serie de spitale din Capitală. Astfel, la Spitalul Clinic Colțea, programul de decontare a facturilor pentru citostaticele achiziționate a fost decalat, punând în pericol viețile pacienților care depind de aceste tratamente vitale.

Pe de altă parte, la Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Ostoarticular Foișor, finanțarea inconstantă a Programului Național de Ortopedie împiedică proiectarea și programarea activității de implantologie a spitalului și creează presiuni din partea pacienților și a autorităților. Spitalul are nevoie de un stoc endoproteic permanent, în valoare de aproximativ 12 milioane de lei, pentru a-și putea desfășura neîntrerupt activitatea. Apoi, la Spitalul de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, lipsa fondurilor pentru plata salariilor și a facturilor de utilităţi pune în pericol întreaga activitate a spitalului, afectând direct îngrijirea copiilor.

„Acestea sunt doar câteva exemple ale situațiilor dificile prin care au trecut spitalele în aceste zile. Incertitudinea cu privire la modul în care vor gestiona resursele financiare în lunile viitoare este accentuată de Ordonanța privind reducerea cheltuielilor, care pune în pericol sănătatea pacienților și funcționarea spitalelor prin lipsa resurselor financiare”, arată reprezentanții ASSMB.

„Recent, conducerea ASSMB și managerii celor 19 spitale din Capitală administrate de Primăria Muncipiului București, prin ASSMB, au adresat Guvernului un Memoriu comun, cu solicitarea de a fi efectuate toate demersurile legale necesare, în vederea inițierii și adoptării unui act normativ prin care să se modifice OUG nr. 90/2023, în sensul stabilirii unei derogări/exceptări de la aplicare Art. I alin. (1) și de la Art. II alin. (1), în ceea ce privește achizițiile și cheltuielile destinate unităților sanitare publice. ASSMB cere Guvernului să acorde o atenție deosebită acestor aspecte și să urgenteze soluțiile pentru a evita colapsul sistemului medical și a proteja viața și sănătatea cetăţenilor”, arată reprezentanții Administrației Spitalelor București.