Dosarul Adrian Duicu se va întoarce la DNA, potrivit unei decizii date de judecătoarea Viorica Costiniu. Decizia a fost contestată de procurorii DNA. Fostul preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu (PSD), a fost trimis în judecată, în iulie 2014, de către DNA. Duicu, arestat preventiv iniţial, este acuzat de procurorii că a comis mai multe infracţiuni de corupţie. Este vorba de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă. Baronul PSD mai este acuzat că a comis trei infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru sine de foloase necuvenite. DNA mai spune că s-au comis şi alte fapte penale: două infracţiuni de dare de mită; permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite; primire de foloase necuvenite şi două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia.

Minuta din 19 ianuarie 2015: "În baza art.346 alin.3 lit.a C. pr. pen. dispune restituirea cauzei privindu-i pe inculpaţii Duicu Ioan Adrian, Ponea Constantin Ştefan, Popescu Constantin, Borugă Doina, Drăghia valentina, Feraru Grigoriţa, Popescu Daniela Delia, Rolea Elisabeta Zenovia, Stănoiu Cristian Damian şi Bădin Andrei Dan trimişi în judecată prin rechizitoriul emis în dosarul nr.321/P/2013 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – SCC. Măsura preventivă privindu-i pe inculpaţii Duicu Ioan Adrian, Ponea Constantin şi Popescu Constantin s-a menţinut prin încheierea din data de 09.01.2015."

Anterior, pe 16 ianuarie, Judecătoarea Viorica Costiniu a decis ELIMINAREA din dosar a capitolului care priveşte descrierea faptelor reţinute în sarcina inculpatei Drăghia Valentina, contabila lui Duicu. În acest capitol, procurorii arată cum Adrian Duicu îşi folosea influenţa pentru a obţine contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru firma pe care a înfiinţat-o. Judecătoarea a mai dispus şi ELIMINAREA a 7 CD-uri cu interceptări din dosar, pe motiv că acestea nu ar fi fost identificate corect de procurori. Pe acest considerent, Viorica Costiniu a decis ELIMINAREA cu totul a stenogramelor de pe cele 7 CD-uri, ceea ce înseamnă că nici interceptările, nici capitolul din rechizitoriu invalidate de judecător nu vor mai putea fi luate în calcul pentru hotărârea judecătorească.

Viorica Costiniu este președinte de onoare al Asociației Magistraților din România

Soțul Vioricăi Costiniu, Florin Costiniu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu supendare în dosarul fostului senator PSD, Cătălin Voicu. După condmnarea fostului judecător Florin Costiniu nu a picat bine AMR. La două zile de la condamnarea definitivă a fostului magistrat Florin Costiniu, AMR a cerut revocarea din funcția de judecător de la Curtea Constituțională a lui Daniel Morar .

 CSM: Poate judeca dosare de corupție

Secţia pentru judecători a CSM a stabilit, în septembrie 2011, că magistratul Viorica Costiniu are dreptul să judece în dosarele de corupţie instrumentate de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Prin această decizie, Consiliul Superior al Magistraturii răspunde unei sesizări care i-a fost înaintată, lunile trecute, de către procurorii anticorupţie de la DNA, sesizare prin care se cerea analizarea suspiciunilor de imparţialitate care planau asupra judecătoarei Costiniu, din Secţia ll-a Penale a Curţii de Apel Bucureşti. Solicitarea DNA a fost analizată de inspecţia judiciară, care, cu egalitate de voturi -patru la patru- a concluzionat că, deşi se află într-o aparentă stare de ioncompabilitate, soţia inculpatului Costiniu poate totuşi să participe la soluţionarea dosarelor de corupţie instrumentate de DNA.

După anul 2000, când a fost desemnată preşedinte al AMR, Viorica Costiniu a intrat în atenţia publică prin criticile la adresa politicii duse de Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei în guvernarea Năstase. În acea perioadă, Costiniu acuza lipsa de independenţă a puterii judecătoreşti şi era văzută drept un magistrat cu vederi reformiste. De altfel, sub conducerea ei, AMR s-a implicat în conceperea celor trei legi prin care influenţa executivului asupra justiţiei a fost mult limitată.

 Confruntările cu Traian Băsescu

După 2004, Viorica Costiniu a adoptat o poziţie mult mai conservatoare faţă de noile reforme iniţiate de ministrul Monica Macovei, mai ales faţă de cele care vizau reducerea corupţiei din sistemul judiciar, considerându-le inoportune. Aproape nelipsită de la şedinţele CSM, Costiniu a avut mai multe confruntări verbale cu preşedintele Traian Băsescu.

I-a eliberat pe SOV și Popoviciu

Iar în ultimii ani, presa a comentat negativ mai multe decizii ale judecătoarei Costiniu, printre care eliberarea din arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu sau refuzul de a-l aresta pe Puiu Popoviciu, anchetat de DNA. Ca preşedinte onorific al AMR, ea le-a luat apărarea magistraţilor care l-au pus în libertate pe Serghei Gorbunov, autorul unui dublu asasinat la Braşov.

Vedetă la Antena3

Judecatorii Dan Lupascu si Viorica Costiniu de la CAB au admis in principiu contestatia in anulare formulata de Dan Voiculescu: "Existenta incompatibilitatii judecatorilor urmeaza a fi stabilita in etapa judecatii propriu-zise a contestatiei in anulare... Curtea apreciaza ca exista o concordanta aparenta intre cazurile de contestatie invocate, motivele pe care se sprijina si dovezile indicate" 

Judecatorii Dan Lupascu si Viorica Costiniu  de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti judeca, marti 11 noiembrie 2014, contestatia in anulare a lui Dan Voiculescu impotriva Deciziei nr. 888/A/08.08.2014 din controversatul dosar "Telepatia", prin care magistratii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea au dispus condamnarea acestuia la 10 ani de inchisoare, pentru spalare de bani.

Potrivit incheierii judecatorilor Dan Lupascu si Viorica Costiniu, profesorul Mateut a invocat in cerere nu mai putin de trei cazuri, din cele 9 prevazute de lege, care permit recurgerea la aceasta cale extraordinara de atac, respectiv, dispozitiile art. 426 literele b), d) si h) Cpp. De partea cealalta, cei doi magistrati au considerat admisibil un singur capat de cerere - litera d) a art. 426 Cpp: "Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare (...) cand instanta nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate". Este vorba despre maniera suspecta de compunere a completului de judecata care a pronuntat decizia definitiva in "Dosarul Telepatia", format din judecatorii Bogdan si Mihalcea, magistrati care, asa cum ne amintim, au intrat in acest dosar, printr-o hotarare a Colegiului de Conducere al CAB din 26 iunie 2014, pe vremea cand inca lucrau la Tribunalul Bucuresti, deci cu 5 zile inainte de a isi incepe efectiv activitatea la Curtea de Apel Bucuresti, respectiv, 1 iulie 2014 - data care de altfel a coincis cu un nou termen in dosar.

Despre ce vorbim, oameni buni?
 

Distribuie Distribuie Comentarii