Singura stațiune din Retezat, plină de turiști. Povestea fostei colonii muncitorești din inima munților
Mii de turiști au ajuns în ultimele zile în stațiunea montană Râușor din Munții Retezat, o zonă de agrement cu o istorie aparte, înființată în munți pe rămășițele unei foste colonii muncitorești din anii ‘70.
Statațiunea Râușor din Retezat. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Stațiunea Râușor din Hunedoara (video) a primit în ultimele zile un număr neașteptat de mare de turiști, spun cabanierii. Astfel, unii dintre oaspeții zonei de agrement aflată la circa 1.300 de metri altitudine, sub vârful Retezat (2842 metri) au fost nevoiți să își lase mașinile pe marginea drumului, la doi - trei kilometri de pârtie.
Turiștii care au vrut să se bucure de zăpadă și-au continuat urcușul pe jos, pe drumul județean acoperit de noroi și zăpadă, deoarece în centrul stațiunii puținele locuri de parcare amenajate erau ocupate. Unii s-au arătat nemulțumiți de lipsa locurilor de parcare dintr-o stațiune care la origini fusese una dintre coloniile muncitorești înființate la altitudini mari, într-un ținut sălbatic din munți, odată cu Amenajarea hidroenergetică Râul Mare - Retezat, din anii ‘70.
„Astăzi am avut o experiență destul de neplăcută acolo, s-a blocat traficul din lipsa locurilor de parcare și a drumului îngust. În cele din urmă am lăsat mașina mai jos ,am luat-o la pas și am reușit să transform totul într-o zi frumoasă, să mă bucur de zăpadă și să fac și un omuleț”, povestește una dintre turiste.
Alți turiști au povestit că nici nu au mai ajuns în Râușor, din cauza aglomerației. Au călătorit pe șoseaua care urcă din comuna Râu de Mori, pe valea Râușorului și au decis să parcheze mașinile pe marginea șoselei în apropierea unor poieni pe care iarna le-a transformat în locuri de săniuș, înconjurare de priveliștile spectaculoase de munte.
Cetatea Colț deschide drumul spre stațiune
Ultimii zece kilometri ai drumului județean de pe valea Râușorului, încep din cătunul Suseni aflat la marginea comunei Râu de Mori. Intrarea în defileu este marcată de două repere ale țării Hațegului.
În stânga, călătorii zăresc pe un pinten al stâncilor ruinele cetății medievale Colț - numită și „Castelul din Carpați” , fiind considerată o sursă de inspirație pentru celebrul scriitor Jules Verne. La poalele cetății, pe malul stâng al Râușorului, se află biserica de piatră Colț, fostă capelă și mănăstire medievală, înființată și ea în urmă cu mai mult de șase secole.
Vara, cetatea medievală Colț și vechea mănăstire sunt adesea vizitate, însă odată cu primele ninsori, cei mai mulți turiști se îndreaptă spre pârtiile din stațiune. În ultimii doi ani, au fost amenajate noi pârtii, iar înainte de începerea acestui sezon de schi a fost construit primul telescaun din stațiune.
În vecinătatea pârtiilor pădurea de molid oferă relaxare amatorilor de drumeții. Un traseu montan urcă abrupt prin pădure spre vârful Retezat, iarna însă este extrem de dificil de străbătut pe ultima sa porțiune între Șaua Lolaia (2.217 metri) și Vârful Retezat (2842 metri).
Fostă colonie muncitorească
Până la sfârșitul anilor ‘70, Valea Râușorului a fost un loc sălbatic, acoperit de păduri și folosit rar de ciobanii care urcau cu turmele în Retezat, căutând puținele pășuni înconjurate de păduri.
Potecile și apoi un drum forestier erau folosite în locul actualei șosele care urca pe valea Râușorului spre locul numit Fruntea Izvorului, actuala stațiune Râușor. Primele cabane au fost construite la Râușor odată cu lucrările la amenajarea hidro-energetică Râul Mare - Retezat, începute în 1975.
Aici funcționa unul dintre șantierele din Retezat, iar muncitorii cazați în colonia de la Râușor lucrau la aducţiunea secundară Râul Bărbat – Lacul Gura Apelor, cu o lungime de circa 30 de kilometri, formată din tuneluri subterane care captează apele a 12 pâraie de pe versantul nordic al Retezatului pentru a le aduce în lacul de acumulare. Ultimul tronson al aducţiunii, Râuşor - Gura Apelor, are o lungime de 13.780 metri şi trece pe sub Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele din Retezat.
În anii ‘80, zona a devenit tot mai atractivă pentru turiști. O mică pârtie de schi a fost amenajată de salvamontiști, iar în locul „coloniei” a fost construit un complex turistic destinat în principal angajaților combinatului siderurgic din Hunedoara. După 1990, în noua zonă de agrement din Retezat au fost ridicate tot mai multe cabane și pensiuni, iar Râușorul a devenit stațiune montană.
În afara sporturilor de iarnă, turiștii ajunși în stațiunea montană Râușor pot face drumeții pe cele câteva trasee montane din Retezat care încep din zona de agrement. Cele mai accesibile traversează pădurea din vecinătatea pârtiilor. Cel mai popular este traseul spre Vârful Retezat, care poate fi parcurs în circa trei ore. Cascada Râușor se află la circa 20–30 de minute de mers din stațiune, iar la intrarea pe valea Râușorului, turiștii găsesc biserica medievală Colț și Cetatea medievală Colț ridicate în secolul al XIV-lea.
Sursa: adevarul.ro