Sindicaliştii din Sănătate resping soluţiile de modificare a drepturilor salariaţilor, dacă nu sunt negociate cu partenerii sociali
Federaţia "Solidaritatea Sanitară" respinge orice soluţie care nu reprezintă rezultatul negocierilor cu partenerii de dialog social în ceea ce priveşte modificarea drepturilor salariaţilor din sectorul public de sănătate, iar acţiunile care nu respectă această regulă esenţială a dialogului social generează conflicte de muncă şi proteste ale salariaţilor, susţin reprezentanţii federaţiei sindicale.
"Luând act de declaraţiile publice din ultima perioadă din partea reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii şi ai Comisiilor de Sănătate din Parlament, Federaţia 'Solidaritatea Sanitară' respinge categoric orice soluţie care nu reprezintă rezultatul negocierilor cu partenerii de dialog social. Reamintim oficialilor în cauză că modificarea prevederilor privind durata timpului de muncă se face doar prin negocieri cu cele două federaţii reprezentative la nivel de sector sanitar şi cu acordul acestora, situaţia fiind aplicabilă şi prevederilor ce vizează drepturile salariale", se arată într-un comunicat al Federaţiei 'Solidaritatea Sanitară' remis joi AGERPRES.
În acest context, sindicaliştii resping ab initio ideea introducerii indicatorilor de performanţă ca soluţie pentru scăderea salariilor şi afirmă că o astfel de soluţie nu este permisă de actuala lege a salarizării.
"Cei care au propus-o ar fi trebuit să ştie deja acest lucru. Putem discuta despre indicatorii de performanţă doar dacă aceştia respectă condiţiile de obiectivitate solicitate în mod repetat de noi (adică, dacă nu sunt un alt instrument de generare a obedienţei faţă de şefii ierarhici, aşa cum sunt în prezent) şi doar dacă ei conduc la salarizarea suplimentară în funcţie de performanţă. Este adevărat că legea salarizării (legea 153/2017) conţine multe erori, pe care noi le-am sesizat încă din faza de proiect a legii salarizării şi am solicitat schimbarea lor. Însă, repararea unora dintre greşelile strecurate în legea salarizării nu se poate face tot la fel cum s-a construit această lege, respectiv fără negocieri (doar prin dispoziţia a 2-3 persoane), deoarece erorile vechi vor fi înlocuite cu altele noi", mai spun reprezentanţii federaţiei.
În opinia acestora, discuţia pe tema unor modificări pe zona gărzilor medicilor pot să înceapă doar după ce sunt rezolvate două probleme acute şi anume: plata orelor aferente gărzilor din contractul individual de muncă (CIM) suplimentar cu acelaşi tarif orar cu cel aferent normei de bază şi recunoaşterea ca stagiu suplimentar de cotizare urmată de reducerea proporţională a vârstei de pensionare pentru toate CIM - urile suplimentare celui de bază, inclusiv în cazul medicilor.
"Intenţia de a constitui o asociaţie a managerilor spitalelor publice din România, exprimată în ultimele zile de către oficialii responsabili de soarta Sănătăţii, s-ar putea dovedi una bună dacă ei îi vor fi asociate profesionalizarea tuturor managerilor de spitale, respectiv depolitizarea acestor funcţii. Altfel, ea va conduce doar la apariţia unui alt pol de putere prin care cei care-l vor conduce îşi vor urmări interesele. Spre exemplu, ne-ar fi bucurat ca discuţiile pe această temă să conducă la rezolvarea nenumăratelor probleme generate de aplicarea haotică a legislaţiei de către manageri, deseori în defavoarea angajaţilor", afirmă sindicaliştii din Sănătate.
Ei mai spun că salariaţii din sectorul public de sănătate cunosc deja intenţia Guvernului de a le reduce drepturile salariale în medie cu 5%, deşi pentru unele categorii de salariaţi, cum sunt cei din ATI şi UPU, acestea ar ajunge până la 7,5%.
"Forma de transpunere, încercată de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cei ai Ministerului Muncii, o reprezintă reducerea unor drepturi de protecţie a sănătăţii şi securităţii în muncă, respectiv eliminarea zilelor suplimentare de concediu de odihnă pentru anumite locuri de muncă şi categorii de personal. Pentru peste 50% dintre salariaţi această măsură ar anula cea mai mare parte a creşterii veniturilor salariale iar pentru circa 30.000 de salariaţi ea ar determina scăderea de facto a drepturilor salariale sub nivelul anului 2017. Declaraţiile publice tind să demonstreze faptul că astfel de acţiuni fac de fapt parte dintr-o strategie mai amplă a Guvernului de reducere a drepturilor salariale", se menţionează în document. AGERPRES
