Silvestru Şoşoacă rămâne sub control judiciar, pe o perioadă de 60 de zile. El el cercetat în dosarul falsificării semnăturilor pentru candidatura sa la Parlamentul European, a decis luni Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Silvestru Şoşoacă rămâne sub control judiciar FOTO: Inquam Photos/George Călin

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins luni, 10 iunie 2024, cererea lui Silvestru Şoşoacă de ridicare a controlului judiciar în dosarul în care este suspectat de uz de fals şi fals în declaraţii şi care vizează strângerea de semnături pentru depunerea candidaturii la alegerile europarlamentare. Decizia instanţei este definitivă.

„Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de inculpatul Şoşoacă Silvestru Dumitru împotriva ordonanţei nr. 742/166/P/2024 din 05 iunie 2024, dispusă în dosarul nr. 31/76/P/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală. Obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat”, a anunţat ICCJ.

Pe 5 iunie 2024, Silvestru Șoșoacă a fost plasat sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, în vederea anchetării infracțiunilor de uz de fals și fals în declarații.

Potrivit informațiilor oficiale, Silvestru Șoșoacă „a instigat atât direct, cât și indirect, pe mai mulți membri ai unei formațiunii politice și pe o serie de angajați ai Parlamentului României care desfășoară activități lucrative în cadrul formațiunii politice respective, să procedeze la falsificarea câtorva mii de liste de susținători necesare depunerii de către un candidat independent a candidaturii pentru alegerile pentru Parlamentul European din data de 9 iunie 2024”.

În acest context, în data de 9 aprilie 2024, deputatul în cauză a solicitat, atât direct, cât și prin intermediul unor persoane de încredere, mobilizarea în regim de urgență a câtorva zeci de persoane la sediul central al formațiunii politice în scopul completării listelor de susținători necesare depunerii candidaturii independente, prin consemnarea în cuprinsul listelor a datelor reale ale unor cetățeni, copiate din alte liste de susținători completate anterior de membrii formațiunii, demers urmat de falsificarea semnăturilor respectivelor persoane.

În același scop, liderul formațiunii politice a transmis mesaje vocale pe grupurile de comunicare, iar în situațiile în care anumite persoane au refuzat să se conformeze, acesta le-a contactat direct punându-le în vedere să se deplaseze la sediul organizației în scopul arătat.

„Pentru a-și conspira identitatea și activitățile ilicite, persoanele implicate în procesul de falsificare efectivă a listelor au inserat în spațiile dedicate datelor de identificare ale celor care au întocmit listele, datele unor persoane reale, dar fără legătură cu demersul arătat, cărora le-au falsificat semnăturile”, menționează DGPMB.