• Ordonanța de urgență nr. 1144/2024 a primit, miercuri, raport favorabil în Comisiile de Administrație publică, respectiv pentru Ape, păduri, pescuit și fond cinegetic din Senat. Săptămâna viitoare va urma votul în plen și trimiterea la Camera Deputaților. Cu excepția senatorilor USR, reprezentanții tuturor celorlalte partide au votat pentru.

• Ordonanța prevede derogări de la legislația națională, din domeniul protecției mediului, dar și încălcări flagrante ale directivelor europene și ale convențiilor internaționale din care România face parte, cu efect final de transformare în rumeguș a pădurii seculare Zamostea, unică în România și posibil chiar în lume, scrie romaniacurata.ro .

• Ordonanța este cadoul Guvernului pentru Valeriu Iftime, ales, anul trecut, președinte al Consiliului Județean Botoșani, patron al echipei de fotbal FC Botoșani, dar și al mai multor firme care au un număr impresionant de contracte cu autoritățile publice.

Printre acestea, se numără și Elsaco Electronic, companie de construcții care a avut lucrări de extindere a rețelei de apă în localitatea Vârfu Câmpului, unde Valeriu Iftime deține cu soția o vilă de peste 1.000 mp, teren intravilan de aproape 3.400 mp și 182.350 mp de teren agricol. E exact localitatea unde urmează să aibă loc și construcția proiectului vizat de ordonanța de urgență.

Practic, OUG 144/2024 prevede o derogare de la legislația de protecție a mediului din România (mai exact OUG 57/2007), care prevede, în mod expres interdicția de a construi asemenea obiective într-o arie naturală protejată, precum și scoaterea din circuitul agricol ori silvic a terenurilor din aria protejată pentru asemenea obiective.

Art. 23, alin. (2), OUG 57/2007: ”În rezervațiile naturale nu sunt permise activități de utilizare a resurselor naturale. Prin excepție, sunt permise numai acele intervenții care au drept scopuri protejarea, promovarea și asigurarea continuității existenței obiectivelor pentru care au fost constituite, precum și unele activități de valorificare durabilă a anumitor resurse naturale.

Art. 27, alin. (1) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes național/internațional, cu excepția celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securității naționale, asigurarea securității, sănătății oamenilor și animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetării științifice și bunei administrări a ariei naturale protejate.

Pe lângă derogarea de la OUG 57/2007, realizarea proiectului încalcă și Directiva Habitate (avem acolo și rezervație naturală și sit Natura 2000), Directiva Cadru privind Apa și Convenția de la Ramsar (principiul utilizării raționale a zonelor umede) și Convenţia Europeană a Peisajului, la care România este parte, publicată în M.Of. nr. 536/23 iul. 2002.

Dar asta nu e tot. Chiar și după adoptarea acestui OUG, punerea lui în practică nu ar fi posibilă fără eludarea a unei alte legi din România, Legea nr. 292/2018 (care, la rândul ei, este transpunerea unei directive europene), care interzice, în mod expres și fără echivoc, evaluarea impactului de mediu pentru proiecte deja începute sau realizate, ceea ce face imposibilă obținerea legală a unei autorizații de construire, respectiv a celei de funcționare. Este exact situația proiectului ceaușist (la propriu) din județul Botoșani.

În fine, ordonanța intră în contradicție flagrantă și cu Convenția Kunming – Montreal, din 2022, pe care România a semnat-o, și care prevede creșterea procentului zonelor naturale protejate la 30% din teritoriul terestru și marin, dintre care 10% cu protecție strictă și integrală, până în 2030. Cum România este departe de atingerea acestor obiective, condiție în care distrugerea unor asemenea zone ne îndepărtează și mai mult de la obiectiv.

În concluzie, o să ne distrugem o pădure și o rezervație excepțională, și o să ne mai și trezim în infringement și o să plătim și amenzi suplimentare pentru asta. Și atunci, întrebarea e legitimă: cine câștigă? Aia cu apa necesară unor industrii care au murit și unor oameni care au plecat, să o creadă cine vrea.

Mai departe. Promovarea acestei OUG vine în urma intervențiilor președintelui Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, ales în această funcție, anul trecut, din partea PNL. E politicianul multimilionar, despre care Marcel Ciolacu afirma, anul trecut, că ar fi regele contractelor cu statul din România. Potrivit unei analize realizate de Golazo.ro , perla coroanei firmelor patronate de Ifteme este Elsaco Electronic, care, în ciuda numelui, e specializată în construcții. Potrivit datelor extrase de jurnaliștii de la Golazo.ro, în perioada 2019 – 2024, valoarea contractelor încheiat de Elsaco Electronic a fost de 267 de milioane de euro.

Potrivit Termene.ro, la 13.12.2024, Valeriu Iftime apărea, în continuare, asociat majoritar la Elsaco Electronic. Iar conform declarației de avere depuse după câștigarea funcției de președinte al CJ Botoșani, doar din această firmă a avut, în 2023, venituri din dividende și dobânzi, în valoare totală de aproape 7 milioane de lei.

Valeriu Iftime deține 40% din Elsaco Electronic și e conectat cu multe alte firme. Printre acționarii de la Elsaco Electronic, cu 20%, e și Ovidiu Jitaru, senator PNL de Botoșani de la sfârșitul anului trecut, implicit unul dintre cei care va vota OUG 144/2024. Sursa: Termene.ro, actualizare la 13.12.2024

De altfel, Elsaco Electronic a fost una extrem de profitabilă în ultimul an raportat – o cifră de afaceri de 425,5 milioane de lei, cu un profit de 35,3 milioane de lei (peste 7 milioane de euro). De profitul firmei a beneficiat și Ovidiu Jitaru, ajuns, tot anul trecut, senator de Botoșani, adică unul dintre cei care va decide, prin vot, adoptarea OUG 144/2024. Senatorul de Botoșani a încasat, în 2023, un salariu de 128.120 de la lei de la firma în care era asociat cu Valeriu Iftime, precum și dividende și dobânzi în valoare totală de 4,3 milioane de lei.

Declarație de avere (fragment): Ovidiu Jitaru, senator de Botoșani Declarație de avere (fragment): Valeriu Iftime, președinte CJ Botoșani

Rămâne de văzut dacă Elsaco Electronic va fi firma care va încasa banii contractului de realizare a barajului de la Vârfu Câmpului (ori vreo altă firmă din încrengătura mai mult decât fascinantă a celor care au legătură directă sau indirectă cu Valeriu Iftime). Cert este că, la Vârfu Câmpului, Elsaco Electronic a avut cel puțin o lucrare finanțată din fonduri publice, privind o extindere a rețelei de canalizare cu apă, în valoare de 2,4 milioane de lei.

Tot la Vârfu Câmpului, Valeriu Iftime deține, conform declarației de avere, împreună cu soția lui, o vilă de peste 1.000 de metri pătrați, 3.400 de metri pătrați de teren intravilan și alți 182.000 de metri pătrați de teren agricol.

Valeriu Itime taie panglica unui lucrări executate de propria firmă, în comuna în care are un super-ranch și unde se va construi un lac cu derogare de la toată legislația națională și europeană de mediu. Foto: captură de ecran btonline.ro

Este interesant că, în discuțiile publice pe acest subiect, s-a invocat și posibilitatea dezvoltării turismului în zonă după apariția lacului de acumulare (de parcă un iaz ca alte sute din România ar fi mai atractiv decât o rezervație naturală unică). Așadar, e de urmărit nu doar care va fi firma care va câștiga execuția barajului, ci și cine deține terenuri care vor fi expropriate și/sau își vor crește subit valoarea pentru că se vor afla în apropierea lacului.

Pentru că și dacă n-ar ajunge la o firmă de casă acest contract, cu siguranță finalitatea lui va fi construirea unui lac, din bani publici și cu distrugerea unei păduri excepționale, la vila de vacanță a baronului de Botoșani.

IMPORTANT: Motivarea OUG 144/2024 e absolut halucinantă, prin invocarea efectelor schimbărilor climatice și ideea că un baraj de acumulare ar diminua efecte precum seceta și lipsa apei. E exact pe dos, analfabeților funcțional din Parlament și Guvern! Dispariția pădurii (și dacă n-ar avea valoarea excepțională pe care o are) are ca efect deșertificarea (prin dispariția retenției apei în sol) și coborârea pânzei freatice. Suplimentar, apa de pe suprafața lacurilor se evaporă într-un timp mai rapid decât cea care curge, iar asemenea acumulări sunt emițătoare nete de gaze cu efect de seră. Cu un minim apel la ”doctor Google” ori ChatGPT (că nu vreau să vă trimit la bibliotecă ori la școlile pe care nu le-ați făcut) ați găsi suficiente exemple de astfel de proiecte distructive, începând de la secarea unui lac cât o mare, mai scrie romaniacurata.ro .

Distribuie Distribuie Comentarii