Și ea minte? Corina Crețu aruncă BOMBA: E GROASĂ cu fondurile europene!
Și ea minte? Romania are intarzieri in pregatirea proiectelor europene de transport si risca sa piarda fonduri UE alocate pentru acestea, a avertizat, miercuri, comisarul european pentru politica regionala, Corina Cretu, intr-un interviu acordat HotNews.ro .
Reamintim ca in urma cu o luna si jumatate Corina Cretu si inca 3 comisari europeni i-au transmis ministrului Finantelor, Ionut Misa, o scrisoare in care i-au cerut sa aloce resursele necesare absorbtiei fondurilor europene.
Plecand de la acea scrisoare, prezentata de HotNews.ro in exclusivitate, raspunsurile Corinei Cretu, via e-mail, vin sa descrie situatia la zi, asa cum o vede Comisia Europeana.
"As sublinia in special necesitatea unei implementari mai eficiente, strategice si rapide a proiectelor de infrastructura mare. In primii aproape trei ani din perioada de programare 2014-2020 niciun nou proiect major de transport nu a fost transmis Comisiei. Pregatirea proiectelor de transport intampina intarzieri si ridica ingrijorari cu privire la posibila pierdere a fondurilor UE. Saptamana trecuta am ridicat aceasta chestiune cu premierul (Tudose - n.r.) si am cerut ministrului transporturilor sa accelereze pregatirea noii liste de proiecte de transport pentru 2014-2020.
Cu toate acestea, niciodata nu am pus viteza inaintea calitatii si aceste proiecte trebuie sa fie pregatite bine, ceea ce inseamna studii solide de fezabilitate, planuri si modele adecvate si calendare bune" - a declarat comisarul european, chestionat de HotNews.ro.
In schimb, Romania poate primi fonduri europene din proiectele vechi, incepute in perioada de programare 2007-2013, dar care nu au putut fi terminate si care pot fi finantate din noul cadru financiar 2014-2020.
"Banii UE incep sa curga in Romania. In ceea ce priveste Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul de Coeziune, fondurile pe care le supraveghez direct, Romania a prognozat cereri de plata in valoare de 1,2 miliarde de euro pana la sfarsitul anului 2017. Cea mai mare suma se asteapta sa provina din programul Infrastructura Mare. Acest lucru pare destul de realist, avand in vedere faptul ca acest program a avut un numar semnificativ de proiecte fazate, adica proiecte incepute in perioada 2007-2013, care urmeaza sa fie finalizate in perioada de finantare curenta" - a mai spus Cretu.
In 4 august 2017, Ministerul Dezvoltarii Regionale a anuntat finalizarea desemnarii autoritatilor de management al programelor operationale, ceea permite tarii sa ceara bani de la Bruxelles, pentru cheltuieli in proiecte.
"Desemnarea sistemului de control si gestionare a fost un prim pas si o preconditie pentru ca cererile de plata sa fie rambursate de catre Comisia Europeana. Rambursarile incep sa curga - Comisia a platit deja Romaniei aproape 100 de milioane de euro si tocmai a primit o noua cerere de plata pentru inca 350 de milioane de euro" - a mentionat Corina Cretu.
In schimb ea a atras atentia ca Romania mai are provocari in a atrage fonduri europene.
"Asadar, nu as vorbi acum despre <<probleme>>, ci mai degraba despre provocari:
in primul rand, exista inca cinci conditii esentiale ale politicii de coeziune pentru investitii de succes (asa-numitele "conditionalitati ex-ante"), in domeniul achizitiilor publice, cercetare si dezvoltare, deseuri si administratie publica. S-au facut lucruri importante, in colaborare constanta cu serviciile Comisiei, iar autoritatile romane au raportat Comisiei cu privire la indeplinirea acestor conditii preliminare. Noi ne facem acum evaluarea. Ar putea fi necesare eforturi suplimentare, daca stabilim ca unele dintre conditii nu sunt indeplinite 100%.
In al doilea rand: implementarea proiectelor in teren. Acestea determina cererile de plata si maresc rata de absorbtie a Romaniei. Mai important, o implementare rapida si eficienta inseamna ca mai multi cetateni romani vor beneficia de proiecte finantate de UE, cum ar fi accesul la serviciile de internet de banda larga, serviciile de apa , legaturile feroviare noi".
Referitor la rectificarea bugetara prin care Guvernul Romaniei taie resurse bugetare nationale de la proiectele europene, comisarul european social-democrat spune ca decisia de la Bucuresti reflecta stadiul de pregatire a investitiilor.
"Proiectele cofinantate de UE, in special proiectele mari de infrastructura, necesita o pregatire amanuntita si adesea necesita investitii serioase, care se aloca in avans din bugetul national. In plus, proiectele din cadrul politicii de coeziune necesita cofinantare nationala, ceea ce inseamna ca o parte din investitii trebuie sa fie suportate de bugetul national. Serviciile mele si cu mine am subliniat in mod constant importanta unei finantari suficiente si a cofinantarii disponibile din bugetul national, precum si necesitatea imbunatatirii capacitatii institutionale a Romaniei de a planifica proiecte de investitii eligibile pentru cofinantare din fonduri UE. Acesta din urma reprezinta principalul obstacol in calea cresterii absorbtiei fondurilor UE in Romania. Noua alocare bugetara pentru anul 2017 reflecta stadiul actual de pregatire a unor astfel de proiecte de investitii" - spune Corina Cretu.
Prin rectificarea bugetara decisa miercuri de Guvern, cheltuielile in proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminueaza cu 3,4803 miliarde lei.
Pe ministere, diminuările bugetare au fost operate, în principal, la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (-1.980 milioane lei), Ministerul Transporturilor (-6.249,1 milioane lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-303,4 milioane lei).
In principal taierile sunt din sumele aferente proiectelor cu finanțare din fonduri europene, motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului pe anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziție, ceea ce a condus la un grad redus al execuției bugetare pe primele 8 luni din acest an - a precizat Guvernul.
