Trei voievozi care au condus destinele țărilor românești au fost canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română. Ştefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu şi Neagoe Basarab sunt trecuți ca sfinți în calendarul ortodox.

În această vară s-au împlinit 31 de ani de la canonizarea voievozilor Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu și 15 ani de la canonizarea domnului Țării Românești, Neagoe Basarab.

În iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât trecerea în rândul sfinților pe „Dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare”, domnul Moldovei, fiind prăznuit la 2 iulie, data morții sale.

Ștefan cel Mare a domnit în Moldova între anii 1457 şi 1504. Biserica Ortodoxă consideră că voievodul a meritat să fie făcut sfânt pentru că a apărat întreaga Europă de invazia otomanilor. Domnia sa a fost marcată de numeroase lupte, cele mai multe cu turcii, care deveniseră o amenințare pentru Europa și pentru întreaga creștinătate.

Pe 10 Ianuarie 1475 a avut loc bătălia de la Podul Înalt, lângă Vaslui, dintre oastea creștină condusă de Ștefan cel Mare și oastea otomană condusă de Suleiman Pașa. Această bătălie este considerată cea mai mare victorie a sa împotriva turcilor. Cronica Țării Moldovei spune că, după această luptă, Ștefan cel Mare „nu a fost cuprins de trufie, ci a postit patru zile numai cu pâine și cu apă și în toată țara a dat de veste ca nimeni să nu se laude cu această izbândă, ci s-o atribuie numai lui Dumnezeu și numai Lui să i se aducă laudă”.

Tradiţia spune că, după fiecare bătălie, Ştefan cel Mare ridica o biserică. „Nu se știe cu exactitate câte biserici a ridicat Ștefan cel Mare: tradiția vorbește de un număr de 40 de lăcașuri sfinte, pentru 30 dintre acestea existând date certe de identificare”, menționează Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna.

Ștefan cel Mare a trecut la cele vesnice pe 2 iulie 1504 și a fost înmormântat la Mănăstirea Putna, ctitorie a voievodului.

Sfinții Martiri Brâncoveni

Tot în 1992, Sfântul Sinod a așezat în rândul sfinților, prin trecerea în calendarul bisericii ortodoxe pe „martirii Constantin Vodă Brâncoveanu, cu cei patru fii: Constantin, Ștefan, Radu și Matei, precum și sfetnicul Ianache”. Născut și ucis pe 15 august, Sfântul Constantin Brâncoveanu este cinstit o zi mai târziu, pe 16 august, după Adormirea Maicii Domnului.

Constantin Brâncoveanu a domnit în Ţara Românească din 1688 până în 1714. A fost căsătorit cu Marica, iar împreună au avut patru băieţi şi şapte fete.

Pe timpul domniei sale a reuşit să menţină pacea în țară și să promoveze spiritul ortodox. Învinuit de trădare de turci pentru că a ajutat ruşii în vremea războiului ruso-turc, Constantin Brâncoveanu a fost luat ostatic, împreună cu familia, şi dus la Constantinopol, unde a fost supus la chinuri groznice, alături de fiii săi.

Voievodul a fost nevoit să vadă cum cei patru băieţi ai săi sunt decapitaţi, după care şi el a avut aceeaşi soartă pe 15 august 1714, chiar la împlinirea vârstei de 60 de ani. Osemintele sale au fost aduse în țară de către soţie şi înmormântate în biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, ctitoria sa,

Voievodul care a lăsat moștenire o carte cu sfaturi creștine

În iulie 2008, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea lui Neagoe Basarab „pentru faptele sale sfinte și înflorirea vieții spirituale și duhovnicești ortodoxe din Țara Românească”. Sfântul Domnitor Neagoe Basarab este sărbătorit pe 26 septembrie.

Neagoe Basarab a fost domn al Ţării Româneşti între 1512 şi 1521. Și-a petrecut tinereţea în anturajul patriarhului Nifon şi la Mănăstirea Bistriţa, ctitorie a strămoşilor săi Craioveşti. Voievodul a iubit pacea, iar în timpul domniei sale a fost „un răstimp de linişte şi prosperitate, într-o vreme când greutăţile apăsau asupra ţării, ca şi asupra Bisericii Ortodoxe din Balcani”, informează crestinortodox.ro.

Sfântul Neagoe a rămas în memoria poporului român şi a tradiţiei ortodoxe prin opera sa intitulată „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”. Este prima creaţie de valoare universală a literaturii române. O lucrare în care se regăsesc atât considerații despre spiritualitate, morală, meditații filosofice, dar și un adevărat tratat de administrație și politică medievală.

Un alt monument, de o valoare excepțională lăsat posterității, a fost Mănăstirea Curtea de Argeş, unde a fost și înmormântat. Neagoe Basarab a trecut la cele veșnice la data de 15 septembrie 1521.