Sesizarea referitoare la legea privind declararea Zilei Tratatului de la Trianon - în dezbaterea CCR
Curtea Constituţională a României va dezbate miercuri sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru declararea datei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.
Sesizarea s-a aflat şi pe 8 iulie în atenţia judecătorilor constituţionali, care au decis amânarea dezbaterilor pentru 15 iulie.
La începutul lunii iunie, şeful statului a sesizat CCR, susţinând că actul normativ contravine atât prevederilor constituţionale referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi la stabilitatea raporturilor juridice, cât şi legate de calitatea legii.
"Apreciem că stabilirea acestui conţinut, de o asemenea manieră, denotă caracterul pur enunţiativ al reglementărilor, fără ca obiectul legii să fie determinat în mod clar", explica Iohannis în sesizare.
Potrivit acestuia, "dispoziţiile conţinute şi, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia, ci sunt, mai degrabă, generate de dorinţa de a prestabili, fără echivoc şi într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon".
"Or, legat de esenţa unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este însuşi caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, lipsit de efecte juridice", preciza şeful statului.
Conform sesizării, "scopul legii criticate nu este unul individualizat, precis determinat, întrucât nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat".
"Ţinând cont de toate aceste aspecte, considerăm că instrumentul juridic prin intermediul căruia este realizat acest act de declarare a zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este unul eronat, întrucât această declaraţie (...) nu poate fi impusă şi/sau realizată printr-o lege, ca act juridic al Parlamentului, ci se poate realiza doar printr-un act de nivel secundar, executiv/administrativ ori poate îmbrăca, eventual, forma unei declaraţii cu caracter politic", spunea Klaus Iohannis.
Şeful statului afirma şi că, prin respectiva lege, Parlamentul a intrat "în aria de competenţă a autorităţii executive, singura cu atribuţii în domeniu, printr-un act de reglementare secundară, care să se subsumeze competenţei autorităţii administraţiei publice centrale".
În opinia sa, "legea criticată nu impune, prin normele sale, reguli sau principii generale clare, care să orienteze întreaga reglementare, aceasta fiind lacunară şi cu privire la destinatarii săi şi la conduita acestora, aceştia neputând fi precizaţi sau identificaţi prin intermediul dispoziţiilor referitoare la organizarea manifestărilor pentru marcarea Zilei Tratatului de la Trianon".
Iohannis menţiona că, din analiza motivelor care au stat la baza elaborării propunerii legislative, precum şi a reglementărilor instituite prin articolul 2 al legii, reiese că scopul acesteia este "de a scoate în evidenţă importanţa respectivului Tratat prin organizarea unor manifestări cultural-educative şi ştiinţifice". "Considerăm că, în acest mod, scopul reglementării, imprecis determinat, riscă să rămână neatins întrucât organizarea respectivelor manifestări poate fi de natură să dea naştere unor evenimente contrare celor urmărite de legiuitor. Or, prin aceasta, apreciem că norma este precar construită, realizată într-o manieră neclară şi imprevizibilă", susţinea şeful statului.
El arăta, totodată, că, din perspectiva finanţării, autorităţile locale pot alege dacă susţin sau nu manifestările dedicate Zilei
Tratatului de la Trianon.
"Apreciem că, prin aceste dispoziţii, legea conţine prevederi cu caracter de recomandare, fiind, prin acest mod, lipsită de efecte în aplicare", puncta şeful statului.
Acesta mai menţiona că, stabilind o posibilitate şi nu o obligaţie în sarcina autorităţilor/instituţiilor publice referitoare la finanţarea manifestărilor prevăzute prin legea criticată, "legiuitorul instituie o normă ce nu se justifică obiectiv şi raţional".
Şeful statului a contestat şi articolele ce prevăd arborarea drapelului României în această zi, subliniind că acesta nu se înscrie în norma legală existentă, dar şi includerea în programele Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune a unor emisiuni sau aspecte de la manifestări. AGERPRES
