Curtea Constituțională a Românei (CCR) a înregistrat, miercuri, sesizarea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind constatarea unui conflict juridic între puterile statului, urmând ca până în 7 februarie părțile implicate să transmită punctele de vedre, au precizat pentru AGERPRES surse oficiale.

Potrivit surselor citate, termenul de discutare a sesizării se va stabili după transmiterea punctelor de vedere.

În sesizarea postată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii se precizează că CCR este chemată să soluționeze conflictul juridic de natură constituțională dintre autoritatea executivă reprezentată de Guvernul României și autoritatea legiuitoare reprezentată de Parlamentul României, precum și dintre autoritatea executivă și autoritatea judecătorească reprezentată de CSM.

"Solicităm admiterea cererii și pronunțarea unei decizii prin care să se constate existența atât a conflictului juridic de natură constituțională între autoritatea executivă și autoritatea legiuitoare, cât și a conflictului juridic de natură constituțională între autoritatea executivă și autoritatea judecătorească, precum și dispunerea măsurilor pe care Curtea Constituțională le va socoti necesare și utile pentru restabilirea ordinii constituționale, care trebuie să existe între autoritățile statului", se menționează în document.

Conform sursei citate, o soluție pentru restabilirea ordinii constituționale referitoare la competențele autorităților publice în materia legiferării o constituie lipsirea actului normativ adoptat de Guvern, cu depășirea competențelor normative prevăzute de Constituție, de orice efect juridic, ca act "care nu poate genera, modifica sau stinge raporturi juridice conform intenției autorului".

"Viciile grave care afectează acest act normativ produc efecte nu doar în sfera constituționalității sale, ci sunt de natură a genera un conflict juridic de natură constituțională, afectând în mod esențial echilibrul și separația puterilor în statul de drept", se precizează în sesizarea transmisă CCR.

Referitor la conflictul juridic de natură constituțională dintre autoritatea executivă și autoritatea legiuitoare, în document se argumentează că una dintre puteri își atribuie "puterile, atribuțiile sau competențele altei autorități, fără a avea o abilitare constituțională efectivă".

"În concret, prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență, fără a fi îndeplinită cerința constituțională vizând existența 'unor situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată', Guvernul României a nesocotit competența autorității legiuitoare (...) și a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat", apreciază CSM.

Un alt argument invocat este acela că, deși dezincriminarea sau incriminarea unei fapte țin de politica penală a statului, calea prin care aceasta se realizează trebuie să fie în conformitate cu exigențele Constituției.

"Or, din această perspectivă, dezincriminarea infracțiunii de 'Neglijență în serviciu', prevăzută în art. 298 din Codul penal, sau incriminarea infracțiunii de 'Consum de alcool sau de alte substanțe ulterior producerii unui accident de circulație', în cuprinsul art. 3361 din Codul penal, printr-o ordonanță de urgență, nu respectă cerințele constituționale ale art. 115 alin. (4) și, prin urmare, nesocotește competențele autorității legiuitoare, statuate prin art. 73 alin. (1) și alin. (3) lit. h) și art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Față de cele menționate, apreciem că sunt îndeplinite condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă, reprezentată în cauză de către Guvernul României, pe de-o parte, și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Parlamentul României, pe de altă parte, generat de arogarea de către Guvern a competenței de legiferare în domeniul legii organice în alte situații decât cele premise de dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată", se mai menționează în sesizarea formulată de CSM.

Referitor la conflictul juridic de natură constituțională dintre autoritatea executivă și autoritatea judecătorească, în document se arată că atributul CSM de a aviza actele normative ce privesc activitatea autorității judecătorești este prevăzut de lege ca mecanism al realizării echilibrului puterilor în stat și nu poate fi ignorat.

"Atitudinea Ministerului Justiției, ca parte a executivului, dar și a Guvernului, în întregul său, care a adoptat proiectul de act normativ fără să constate că nu există avizele necesare și fără să se fi permis avizatorilor analizarea proiectului de act normativ, din cauza timpului fizic pus la dispoziția acestora pentru a parcurge procedura de avizare, reprezintă o conduită care nu poate să rămână nesancționată de către Curtea Constituțională. Spre deosebire de alte situații analizate anterior de Curte, felul în care, de această dată, reprezentanții executivului au ascuns intenția reală, prin trimiterea a două tipuri de acte normative având același obiect, în timp ce ședința de guvern urma să înceapă, prin neanunțarea pe ordinea de zi a ședinței de guvern a acestui proiect de act normativ și neinformarea președintelui Consiliului cu privire la momentul în care urma să fie supus spre aprobare proiectul de ordonanță de urgență, deși ministrul justiției a fost invitat la ședința Plenului Consiliului stabilită pentru a doua zi, precum și prin desfășurarea ședinței de guvern intempestiv, constituie argumente în sensul deturnării tuturor mecanismelor legale prin care se asigură separația și echilibrul puterilor în stat și reprezintă o amenințare la adresa statului de drept, democratic", apreciază CSM.

În sesizare se mai arată că modificarea dispozițiilor din Codul penal și din Codul de procedură penală prin ordonanță de urgență atrage o serie de alte consecințe pentru activitatea instanțelor judecătorești, atât în ceea ce privește momentul intrării în vigoare a noilor prevederi, cât și prin dezincriminarea integrală a infracțiunii de neglijență în serviciu și dezincriminarea parțială a infracțiunilor de abuz în serviciu și conflict de interese.

"În conformitate cu dispozițiile ordonanței de urgență, judecătorul delegat va trebui să analizeze într-un termen extrem de scurt dacă se impune sau nu sesizarea instanței competente, în cauzele judecate definitiv, pentru stabilirea incidenței dispozițiilor art. 4 din Codul penal referitoare la aplicarea legii penale de dezincriminare ori ale art. 6 referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei", argumentează CSM.

AGERPRES