Mai multe tratamente stomatologice vor fi decontate de Casa Națională de Asigurări (CNAS), potrivit măsurilor care au intrat în vigoare de la 1 iulie 2023.

Foto Arhivă / Shutterstock

Contractul-cadru care a intrat în vigoare la începutul acestei luni prevede o serie de servicii de bază care să fie decontate pentru cetățenii asigurați, precum obturații, anestezii, extracții sau proteze dentare care pot fi puse gratuit o dată la patru ani și reparația și rebazarea acestora (de două ori pe an).

Noutatea o reprezintă introducerea detartrajului cu ultrasunete, periajului profesional și a tomografiilor dentare printre serviciile care vor putea fi decontate între 60 și 100%. De asemenea, documentul precizează că consultațiile medicale pentru persoanele asigurate pot fi efectuate gratuit o singură dată pe an și includ controlul oncologic stomatologic și, eventual, planul de tratament.

De asemenea, copiii cu vârste de până la 18 ani vor beneficia de decontarea integrală a sumelor necesare tratamentelor dentare și vor avea acces la consultații gratuite bianual. Potrivit CNAS, aparatele ortodontice beneficiază de o deducere integrală a costurilor de realizare și reparare pentru copii, dar și pentru tinerii de până în 26 de ani, dacă sunt elevi sau studenți, și nu au un salariu.

Și neasigurații vor beneficia de un pachet minimal de servicii gratuite care includ control oncologic stomatologic (copiii până la 18 ani au dreptul la două pe an, adulții la una singură), tratamente (inclusiv paradondontite), redimensionări și reparații proteze (o singură dată pe an). Plafonul pentru decontările cabinetelor stomatologice va ajunge la 6.000 de lei, în mediul urban, respectiv 9.000 de lei, în mediul rural, pentru un program de lucru de 3 ore/zi.

Norina Forna, vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR), spune că se știe că până acum au fost sume mici ca plafon, care nu acopereau decât foarte puține consultații și manopere ale pacienților și vede în acest nou plafon o îmbunătățire. „În urma negocierilor realizate cu CNAS plafonul medicilor a fost cu mult îmbunătățit. Există un management continuu pe care îl abordăm la nivel de CMSR privind îmbunătățirea calității serviciilor medicale și a costurilor pe care pacienții pot să le acopere cu procente din ce în ce mai generoase din partea CNAS, în acest sens vom continua demersurile cu CNAS privind creșterea plafonului și respectiv obținerea gratuității pentru mai multe servicii de specialitate. Spre exemplu, decontările din partea casei privind periajul este decontat 100% și reprezentă o masură importantă în prevenirea afecțiunilor dentare, parodontale cu complicațiile lor”, spune ea.

Românii pot beneficia de gratuitate doar dacă merg la medicii stomatologi care au contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În prezent, doar 18,7% din mai mult de 22.000 de medici stomatologi, care activează la nivel național, au contracte încheiate cu CNAS. „Un medic stomatolog care semnează cu CNAS trebuie să achite o taxă pentru a fi acreditat, pentru a avea dreptul de a oferi servicii. După care, o dată contractul semnat, medicul trebuie să fie prezent la cabinet în condițiile contractuale, adică minimum trei ore în fiecare zi lucrătoare, chiar dacă plafonul pe care îl are la dispoziție se termină după primele zile ale lunii. În plus, e multă raportare de făcut, e foarte multă birocrație la mijloc”, spunea profesorul Radu Câmpian, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, din Cluj-Napoca, în luna mai.

Norina Forna crede că aceste măsuri vor îndemna medicii să încheie contracte cu CNAS și spune că un exemplu favorabil în acest sens este județul Iași. „Există un număr de 700 de contracte (în urban 437, rural 263) raportat la numărul de 1.800 medici stomatologi. Se remarcă o creștere de 120 de contracte în acest an față de anul precedent”, mai spune medicul.

Românii nu prea merg la stomatolog

Când vine vorba de igiena dentară, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană la numărul anual de consultații stomatologice, în condițiile în care 70% dintre români au probleme cu dantura, arată Barometrul stomatologiei Dr. Leahu, un studiu realizat în 2023, de Ernst & Young. Pandemia a afectat și mai mult obiceiul oamenilor de a-și face controale, astfel că mulți dintre ei au mers la stomatolog doar atunci când a fost vorba de o urgență.

„Patologiile cu care ne confruntăm din ce în ce mai mult sunt reprezentate de caria dentară, boala parodontală, edentațiile, cauzele apariției lor fiind multiple: starea generală a pacientului; bagajul genetic existent; tipul de alimentație; respectarea orarului meselor și igiena orală individuală a pacientului etc”, subliniază vicepreședintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR).

Studiul citat arată că românii care au mers la cabinetul stomatologic în 2022 au făcut-o pentru tratarea unor carii (57%) și detartraj (46%). Când vine vorba de controalele de rutină, 80% dintre români susțin că nu au probleme dentare, astfel că nu este nevoie de acestea.

Cu toate acestea, medicul Norina Forna avertizează că transformările mentalității pacienților pentru serviciile stomatologice nu se pot face brusc și, chiar dacă sunt gratuite, pacienții din România au alte priorități. Totodată, aceștia nu sunt dominați doar de subiectul financiar ci și de frica de durere.

Medicul spune că oamenii au nevoie de educație și că programele naționale propuse în cadrul CMSR se ocupă de educația medicală a pacienților din școli, gradinițe precum și a familiilor acestora și există și caravane adresate tratamentelor stomatologice sau cele care au ca țintă profilaxia afecțiunilor stomatologice. „Dialogul cu pacientul vizează din ce în ce mai mult obligativitatea unui consult anual cel puțin, o educație sanitară aplicată tuturor vârstelor precum și conștientizarea acestora prin consecințele care pot să apară în lipsa acestui consult și al tratamentelor respectiv a urgentelor stomatologice”, mai spune Norina Forna. Cu toate acestea, ea a observat că în urma perseverării prin urma acestor programe există în continuare un procent de 2-4% dintre pacienți care refuză urmarea acestor recomandări.