Şerban Sturdza (OAR Bucureşti): Parcul de locuinţe creşte în Capitală, însă calitatea locuirii scade
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) - filiala Bucureşti, Şerban Sturdza, a declarat, marţi, că parcul de locuinţe creşte în Bucureşti, însă calitatea locuirii scade.
"Bucureştiul este un Bucureşti al cartierelor şi e preferat în felul acesta de cetăţeni decât un Bucureşti monocentric. (...) Locuitorii se regăsesc în formule convenabile mai ales în cartiere. Dacă nu ţinem cont de acest lucru, Bucureştiul devine o problemă socială serioasă. (...) Parcul de locuinţe creşte, însă calitatea locuirii scade", a spus Sturdza, cu prilejul lansării Raportului pentru Bucureşti 2018, realizat de Ordinul Arhitecţilor din România - filiala Bucureşti.
Sturdza crede că Bucureştiul trebuie privit ca un oraş policentric, format din cartiere.
El a spus că dialogul între instituţiile de stat implicate în dezvoltarea oraşului este "inexistent" în prezent.
"Administraţia e sub capacitată şi deprofesionalizată la ora aceasta. (...) Lumea pleacă şi din Bucureşti şi din instituţiile de stat, lumea părăseşte şi România. Administrarea foloseşte un dublu limbaj, pentru că nu face faţă realităţii. Dublul limbaj înseamnă că afirmaţiile care sunt făcute nu se regăsesc în rezultatele reale. (...) Acest lucru fragilizează administraţia şi încrederea. Din acest punct de vedere, soluţiile pe care le propunem sunt de a dimensiona corect şi profesionist administraţia şi de a face bugete corespunzătoare, prin angajarea de specialişti cu înalt nivel de pregătire", a spus Şerban Sturdza.
În opinia sa, în prezent comunitatea este "ignorată" în actul administrativ decizional.
"Administraţia nu a reuşit să găsească un limbaj inteligibil şi un proces transparent de consultare a populaţiei. Lucrurile se fac formal (...) din acest motiv, reacţia populaţiei se manifestă după ce evenimentul urban e consumat", consideră Sturdza.
El este de părere că administraţia ar trebui să aibă un partener în gestiunea oraşului - comunităţile locale.
Potrivit unui comunicat al Ordinului Arhitecţilor din România - filiala Bucureşti, în aprilie, această instituţie, în parteneriat cu asociaţii şi grupuri de iniţiativă civică şi cu colaborarea specialiştilor în proiectare urbană şi a reprezentanţilor administraţiei, a organizat trei ateliere de intervenţie urbană pentru trei zone diferite ale Capitalei: Parcul Romniceanu-Cotroceni, Calea Călăraşilor şi Bucureştii Noi.
În urma atelierelor, OAR Bucureşti a formulat mai multe principii, pe care le va aduce în atenţia administraţiei, în vederea asumării lor ca principii directoare ale politicilor publice de patrimoniu, relevă comunicatul.
Unul dintre principii prevede că oraşul istoric este cea mai credibilă formă de educaţie urbană şi de arhitectură, că zonele istorice trebuie să beneficieze de abordare integrată şi de politici proprii, dedicate specificului lor.
Un alt principiu stipulează că strada şi trotuarul trebuie înţelese ca un instrument esenţial al regenerării urbane "în interes public", ca teritoriu de drept al spaţiului public, comunitar, ca liant al relaţiilor de vecinătate şi de cartier. Astfel, cartierele istorice devin, din canale de tranzit urban, destinaţii în sine.
Alte principii formulate sunt acelea conform cărora extinderea Capitalei trebuie să ţină cont de principiul dezvoltării metropolitane pluricentrice şi al abordării integrate a noilor cartiere, respectiv concursul public de idei şi soluţii trebuie promovat ca "modalitate transparentă şi democratică" de identificare şi explorare a temelor urbane cu potenţial. AGERPRES
