Sentință-șoc pentru filmarea pe ascuns în toaleta unei clinici din București: „Nu este infracțiune“
Judecătoria Sectorului 2 l-a declarat nevinovat pe bărbatul acuzat de violarea vieții private, care a montat camere ascunse în toaletele unei clinici medicale din Capitală. „Fapta nu este prevăzută de legea penală”, a constatat instanța.
Cameră de supraveghere SURSA Shutterstock
Bărbatul a fost trimis în judecată cu acuzația că, în toaletele dedicate medicilor și pacienților de la o clinică privată din București a montat, mascate în două odorizante, camere ascunse pentru a le filma pe femeile care merg la toaletă.
După descoperirea camerelor ascunse, bărbatul a fost arestat preventiv și la domiciliu timp de două luni.
Trimis în judecată, bărbatul a fost declarat nevinovat pentru că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Judecătorul care a pronunțat decizia a arătat în sentință că infracțiunea de atingere adusă vieţii private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane presupune ca aparatele de înregistrare să se afle „într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta sau a unei convorbiri private”.
Judecătorul a mai arătat că un alt articol din Codul Penal prevede că plasarea, fără drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul amintit este, de asemenea, infracțiune.
„Pentru a fi îndeplinite condițiile de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de violarea vieții private în varianta prev. de art. 226 alin. (1) C.pen., este nevoie, printre altele, ca fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio să aibă loc în legătură cu o persoană aflată într-unul dintre spațiile strict și limitativ prevăzute de norma de incriminare, respectiv într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta, adică într-un spaţiu ce se regăseşte în noţiunea de domiciliu din punct de vedere penal”, se arată în sentința Judecătoriei Sectorului 2.
Ce este o „locuință”?
Judecătorul a mai arătat că, având în vedere definiția infracțiunii, „o importanță deosebită o capătă descifrarea conotației termenilor locuință, încăpere şi dependinţă”.
„Instanța constată că, potrivit D.E.X., încăperea este definită ca fiind o ‹cameră, odaie›, iar dependinţa este definită ca fiind o ‹încăpere accesorie a unei case de locuit (bucătărie, baie etc.)›. Aşadar, instanța reține că înţelesul obişnuit al acestor termeni implică o legătură strânsă, indisolubilă, între locuinţă (‹loc, casă, construcţie în care locuieşte sau poate locui cineva›) şi locurile desemnate ca fiind încăpere sau dependinţă”, se arată în sentința Judecătoriei Sectorului 2, care nu este definitivă.
Judecătorul a mai arătat că „dacă în cazul încăperii legătura este mai strânsă, aceasta fiind practic o componentă a locuinţei, în cazul dependinţei, aceasta poate fi înţeleasă ca fiind o anexă gospodărească, o bucătărie de vară, care, deşi nu este alipită locuinţei, se află în imediata apropiere a locuinţei”. „Același înțeles a fost acordat termenilor în discuție și în doctrina de drept penal”, a mai arătat judecătorul.
Pornind de la aceste definiții, judecătorul a stabilit că toaletele clinicii medicale în care au fost montate camerele ascunse „nu se încadrează în vreuna dintre aceste noțiuni, respectiv locuință, încăpere şi dependinţă ce ţin de locuinţă, nefiind domiciliu în sensul legii penale, ci încăpere a unui sediu profesional”.
Judecătoria Sectorului 2 și-a justificat decizia și printr-o hotărâre a Curții Constituționale din 2017, când CCR s-a pronunțat pe o excepție de neconstituționalitate a articolului care vizează articolul care definește violarea vieții private.
Autorul sesizării reclama faptul că definiția „nu asigură aceeaşi protecţie dreptului fundamental şi atunci când violarea vieţii intime, familiale şi private se realizează în spaţii extranee conceptului de locuinţă, încăpere sau dependinţă ţinând de aceasta, respectiv în spaţii aparţinând proprietăţii publice ori în care îşi desfăşoară activitatea instituţii sau autorităţi publice”.
CCR a decis atunci că „prin reglementarea contestată statul nu neagă dreptul persoanei la viaţă intimă, familială şi privată, ci oferă o protecţie sporită faptelor antisociale care aduc atingere acestui drept, atunci când se comit într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta”.
Prin urmare, Judecătoria Sectorului 2 a decis că în cazul camerelor ascunse montate în toaletele clinicii medicale din București „fapta nu este prevăzută de legea penală”. Sentința nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
Sursa: adevarul.ro