După zece zile de dezbateri conflictuale, Senatul francez a adoptat sâmbătă contestata reformă a pensiilor, proiectul emblematic al preşedintelui Emmanuel Macron, care a generat săptămâni de greve şi demonstraţii, informează AFP, citată de Agerpres.

Proteste la Paris față de reforma pensiilor. FOTO Profimedia

Prim-ministrul Elisabeth Borne nu şi-a ascuns satisfacţia după acest prim succes legislativ real, la începutul unei săptămâni decisive în care guvernul speră să vadă această reformă adoptată definitiv după un curs parlamentar haotic.

„S-a făcut un pas important", a spus imediat premierul, într-o declaraţie pentru AFP, convinsă că „există o majoritate" în Parlament pentru adoptarea reformei.

Senatul francez şi-a încheiat cursa contra cronometru sâmbătă seara, cu o zi înaintea termenului stabilit, duminică la miezul nopţii, conform articolului din Constituţie la care guvernul a recurs pentru a limita timpul dezbaterilor legislative, însă proiectul emblematic al celui de-al doilea mandat al preşedintelui Macron mai are de trecut un vot crucial, la care va fi supus probabil joi, în Adunarea Naţională, camera inferioară a Parlamentului.

În timp ce Senatul decidea asupra contestatei reforme, sute de mii de oameni au ieşit în stradă în a şaptea zi de acţiune împotriva reformei şi a creşterii vârstei legale de pensionare de la 62 la 64 de ani. Este vorba despre 368.000 de manifestanţi în Franţa, potrivit Ministerului de Interne, dintre care 48.000 la Paris, mai puţin decât pe 16 februarie, zi care a mobilizat cel mai puţin de la începutul protestului din 19 ianuarie. Cifrele sunt în scădere semnificativă faţă de marţi, când 1,28 milioane de oameni au ieşit în stradă în Franţa, potrivit Ministerului de Interne.

Reforma, considerată „nedreaptă"

Sindicatul CGT a estimat însă că peste un milion de persoane au manifestat sâmbătă. Este cea mai mică cifră prezentată de sindicatul central de la începutul mişcării sociale, mai mică decât cei 1,3 milioane de manifestanţi din 16 februarie.

Potrivit sondajelor, francezii sunt, în cea mai mare parte, ostili acestei reforme, considerând-o „nedreaptă", în special pentru femeile şi angajaţii cu locuri de muncă dificile.

Avalanşa de amendamente depuse de alianţa de stânga NUPES a împiedicat Adunarea, în februarie, să se pronunţe asupra acestei reforme, contestată din toate părţile, fără a reuşi măcar să examineze articolul 7 care prevede creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani .

În Senat, unde partidul de stânga radical Franţa Nesupusă (La France insoumise, LFI) nu are membri aleşi, dezbaterile au fost mai furtunoase decât se aştepta.

Ministrul Muncii a recurs la articolul 44.3 din Constituţie, care permite un vot unic pe întregul text fără a se supune la vot amendamentele la care guvernul se opune.

Opoziţia ar putea recurge la o moţiune de cenzură

Acum este rândul Comisiei paritare mixte (CMP) să contribuie la un compromis asupra măsurilor pe care Adunarea şi Senatul nu le votează în aceiaşi termeni. Tabăra prezidenţială şi dreapta par să deţină control în această comisie.

Preşedintele Macron a spus vineri că reforma pensiilor trebuie să se „termine" în Parlament, sugerând că nu exclude nimic, inclusiv recurgerea la articolul 49.3 din Constituţie, care permite adoptarea fără vot. Opoziţia ar putea recurge la o moţiune de cenzură, pentru a determina căderea guvernului. O singură moţiune a fost încununată cu succes în timpul celei de-a 5-a Republici, pe 5 octombrie 1962, determinând căderea guvernului premierului Georges Pompidou.