Senatorul PSD Ovidiu Donțu, vicepreședintele Comisiei Juridice din Senat, ACUZAT de LUARE de MITĂ
Procurorii DNA fac percheziţii la Consiliul Judeţean Suceava şi la Direcţia de Drumuri şi Poduri Suceava într-un dosar privind reabilitarea unor tronsoane de drumuri judeţene. Vizaţi în anchetă sunt preşedintele CJ Suceava, Cătălin Ioan-Nechifor şi senatorul Ovidiu Liviu Donţu. Percheziţiile vizează fapte săvârşite în perioada 2003 – 2015.
Percheziţii au loc şi la Primăria Fălticeni. Procurorii verifică documente privind reabilitarea unor drumuri judeţene din 2003.
Anchetatorii au suspiciuni că unor societăţi li s-au atribuit ilegal contracte pentru reabilitarea drumurilor respective, în schimbul unor sume primite drept mită de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.
DNA spune că, în unele cazuri, conducerea CJ Suceava, vizată direct de anchetă, ar fi iniţiat şi promovat în Consiliu hotărâri pentru a justifica efectuarea unor plăţi pentru aceste contracte, uneori şi de trei ori mai mari decât valoarea contractelor.
Suspiciuni privind o faptă de luare de mită ar avea procurorii şi cu privire la senatorul Ovidiu Liviu Donţu, care ar fi primit bani pentru a interveni în favoarea unei firme care era interesată de reabilitarea unor drumuri.
Totodată, preşedintele CJ Suceava ar fi intervenit la Monica Gubernat, membru CNA, pentru a obţine anularea unei hotărâri de suspendare a activităţii unei staţii locale din Suceava.
Cine este senatorul Ovidiu Donțu
Senatorii juriști au eliminat, marți, 'suspiciunea rezonabila' din procedura arestării preventive, procedura urmând să fie aprobată doar în baza unor 'indicii temeinice'.
Astfel, masura arestarii preventive nu se va mai face in baza unor ‘suspiciuni rezonabile’ ci doar in baza unor ‘indicii temeinice’. Codul de Procedură Penală în vigoare prevede că măsurile preventive pot fi dispuse dacă „există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune”.
"Masurile preventive pot fi dispuse daca din probe rezulta indicii temeinice ca o persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala", se arata intr-un amendament la Codul de Procedura Penala care a fost aprobat, marti, cu 4 voturi 'pentru' si 3 voturi 'contra' in Comisia Juridica a Senatului. Senatorul PNL Steliana Miron nu s-a aflat in sala de sedinta in momentul votului. CSM s-a declarat impotriva amendamentului. Se elimina astfel 'suspiciunea rezonabilă' din procedura arestării preventive.
Amendamentul este asumat de senatorii Ioan Chelaru, Ovidiu Donțu și Cristiana Anghel.
Art 202 din Codul de Procedura Penala prevede în prezent: "(1) Măsurile preventive (reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu, arestarea preventivă, n.red.) pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni".
