Înalta Curte de Casație și Justiție a decis marți achitarea senatorului Mircea Banias, în dosarul privind fapte de corupție din Vama Port Constanța.

În același dosar, instanța supremă a dispus achitarea a altor 38 de inculpați, printre care (funcții la data producerii faptelor) Eugen Bogatu — director al Direcției Domenii Portuare din cadrul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța; Laurențiu Mironescu — secretar general al MAI; Sunai Cadîr — director al DRAOV Constanța; Liviu-Adrian Durbac — șef al Biroului Vamal Constanța Sud Agigea; Claudiu Constantin Olteanu și Liviu Costel Bratu — ambii adjuncți ai șefului Biroului Vamal Constanța Sud Agigea; Adrian Sorin Pătrașcu — ofițer de poliție, comandant adjunct 'Grup de nave' Constanța în cadrul IGPF, Ionuț Marius Scrioșteanu — șef al Biroului Vamal Slobozia, un șef control fizic containere, inspectori și lucrători vamali, patroni de firme și administratori, cetățeni de origine libaneză, iordaniană, siriană, chineză, care erau intermediari vamali.

De asemenea, judecătorii au dispus ridicarea sechestrului pus de procurori pe bunurile inculpaților și au constatat că persoana vătămată SC Adidas AG, prin reprezentant SC Frisch&Partners SRL, nu s-a constituit parte civilă în dosar.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel de DNA.

Senatorul Mircea Banias a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2012 pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, respectiv inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influență și instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

În același dosar au fost deferiți justiției alți 38 de inculpați, membri ai unui grup infracțional, care controla, potrivit DNA, activitățile de import-export din cadrul Direcției regionale vamale Constanța, prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit.

Conform DNA, în perioada mai 2010 — martie 2011, la nivelul instituțiilor vamale și portuare din Constanța s-a constituit un grup infracțional organizat având ca scop controlul activităților de import — export de mărfuri, prin birourile vamale de pe raza Direcției Regionale de Accize și Operațiuni Vamale (DRAOV) Constanța.

"Astfel, crearea unei rețele de taxare ilicită a containerelor cu mărfuri introduse în țară prin punctele vamale a permis introducerea în țară de mărfuri contrafăcute, mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoțite de avizele sau autorizațiile necesare, mărfuri de altă natură sau în alte cantități decât cele declarate în vamă, falsificarea sistematică a documentelor de achiziție externă a mărfurilor, mărfuri flagrant subevaluate, mărfuri provenind de la societăți comerciale ori din țări ce necesită taxarea anti-dumping, fără perceperea acestor taxe. În cadrul rețelei, cu un mecanism bine stabilit de colectare și redistribuire a banilor, erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România, care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal", susțin procurorii.

Sumele de bani erau cerute cu o frecvență zilnică, în cuantum cuprins între 250 USD și 13.000 USD pentru fiecare transport.

DNA preciza că, la data de 22 octombrie 2010, senatorul Mircea Banias a cerut și a primit de la Eugen Bogatu, director al Direcției Domenii Portuar, mai multe produse provenind din mărfurile confiscate și aflate în gestiunea Biroului Vamal Constanța Sud Agigea, pretinzând că ar avea influență asupra unor funcționari publici, astfel încât să îi determine să facă sau, după caz, să nu facă, acte ce intră în atribuțiile de serviciu ale acestora, în sensul susținerii intereselor grupului.

Bunurile respective ar fi fost puse la dispoziția lui Mircea Banias prin intermediul lui Dragoș-Iulian Tudoran (comisionar vamal) și Horia-Dan Tudoran, fratele acestuia, lucrător vamal responsabil de confiscările vamale.

În data de 3 iunie 2010, în calitate de președinte al organizației municipale Constanța a unui partid politic, Laurențiu Mironescu i-ar fi cerut lui Aurelian Cătălin Pilcă suma de 8.000 lei pentru câștigarea alegerilor interne la nivelul organizației.

"Inculpatul Pilcă i-a promis că îi va da suma de bani cerută. În 5 iunie 2010, cu ocazia alegerilor interne desfășurate la organizația municipală Constanța a acelui partid, inculpatul Mironescu a fost ales prim-vicepreședinte al organizației. În schimbul sumei de bani, Mironescu a promis să își folosească influența politică pe care pretindea că ar avea-o asupra ministrului Transporturilor, pentru ca inculpatul Pilcă să fie numit director în cadrul Companiei Naționale Administrarea Porturilor Maritime Constanța SA, ulterior acesta urmând să lase locul unei persoane alese de inculpatul Pilcă și de ceilalți membri ai grupului infracțional. În pofida acestei promisiuni, Pilcă nu a ocupat funcția respectivă", arată DNA.

AGERPRES