Comisia juridică a Senatului a decis joi să semnaleze conducerii Camerei superioare a Parlamentului că inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției, prin care se stabilește că familia este întemeiată pe căsătoria între un bărbat și o femeie, trebuie să fie dezbătută inițial de către Camera Deputaților.

"Inițiativa cetățenească trebuie să intre cât mai curând în procesul de legiferare. Este o inițiativă temeinică, trecută și de decizia CCR, are și avizul Consiliului Legislativ. Din textul Constituției, rezultă faptul că prima Cameră care se pronunță este Camera Deputaților, urmând ca după adoptare această propunere să fie transmisă la Senat. Nu e procedura curentă de legiferare, prin primă Cameră sesizată și Cameră decizională. Camerele sunt egale în această privință, astfel încât, în cazul în care se adoptă propunerea legislativă în forme diferite sau în cazul în care Senatul respinge textul adoptat de Cameră, se ajunge la procedura medierii", a declarat acesta, la finalul ședinței Comisiei juridice.

Șerban Nicolae a subliniat faptul că procedurile aferente aplicării articolului 151 din Constituție ar trebui să fie incluse în regulamentele Camerelor.

"Cei care știu cum lucra Parlamentul în procedura de legiferare înainte de 2003 își aduc aminte că se constituiau comisii de mediere din senatori și deputați, care discutau problemele în divergență, adoptau un raport pentru soluționarea acestor probleme și raportul comisiei de mediere se supunea apoi votului în fiecare Cameră. Toate aceste chestiuni trebuie rapid introduse în regulamentele celor două Camere și în regulamentul activităților comune. Eu sper că cei de la Camera Deputaților se vor pronunța cât se poate de repede, fiindcă problemele sunt cunoscute și au făcut obiectul unei dezbateri publice ample și e chestiune de voință politică. Nu cred că sunt probleme deosebite", a explicat Nicolae.

În opinia sa, Parlamentul ar putea să se pronunțe asupra inițiativei cetățenești până la finele lunii februarie, astfel încât referendumul popular să fie organizat la "sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie".

"Dacă stau să mă gândesc bine, eu cred că, până la sfârșitul lunii februarie, Parlamentul se poate pronunța pe această inițiativă atât în Senat, cât și în Camera Deputaților. Textul propus nu ridică probleme deosebite, (...) de aceea, chiar cu comisie de mediere, eu cred că putem soluționa această inițiativă legislativă pe procedura inițiativei cetățenești până la sfârșitul lunii februarie, iar asta înseamnă că putem organiza referendumul la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Nu există procedură de contestare, nu există procedură de promulgare de către președintele României — președintele nu este implicat în această chestiune. După consultarea referendară, dacă referendumul este validat și propunerea de adoptare a inițiativei este aprobată de majoritatea celor prevăzuți de lege și care se prezintă la referendum, se introduce în textul Constituției această formulă și atunci lucrurile sunt clarificate. Am putea chiar înainte de luna mai să finalizăm toată această procedură", a arătat Șerban Nicolae.

El a ținut să sublinieze că referendumul, în România, este o procedură democratică, cu caracter pur consultativ.

"Referendumul nu este legislativ. El nu duce la legiferări pentru că, altminteri, ar înfrânge textul constituțional care este deocamdată în vigoare până la revizuire — că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, mandatul imperativ pentru parlamentar fiind nul. În aceste condiții, eu cred că referendumul trebuie păstrat ca formă de consultare populară nu numai la nivel național, dar și la nivel local, pentru că există probleme de interes local și cred că autoritățile locale trebuie să aibă la dispoziție acest instrument de consultare publică", a mai spus acesta.

Articolul 151 din Constituție stipulează că proiectul sau propunerea de revizuire "trebuie adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere", iar, dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, hotărăsc cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor.

"Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire", se mai arată în textul constituțional.

AGERPRES