Senat/Tăriceanu: Proiectul privind declasificarea unor documente va intra în plen săptămâna viitoare
Proiectul legislativ privind declasificarea unor documente va fi dezbătut în plenul Senatului săptămâna viitoare, în baza unui raport comun al comisiilor juridică, pentru apărare şi pentru administraţie din Senat, a anunţat luni preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
"Nu va intra la plen, pentru că raportor era prevăzut să fie şi Comisia de apărare şi Comisia de administraţie. Astăzi, la Comisia juridică, domnul deputat Drăghici a venit cu o serie de amendamente care au fost incluse la Comisia juridică, dar nu au fost discutate la celelalte două comisii. S-a hotărât ca şi celelalte două comisii să aibă timpul necesar pentru ca domnul deputat Drăghici să prezinte amendamentele şi să se poată, aşa cum s-a hotărât, să se facă un raport comun al celor trei comisii. Deci în această săptămână nu va putea să intre la plen, o să intre săptămâna viitoare", a precizat Tăriceanu, după şedinţa Biroului permanent.
Comisia juridică din Senat a dat raport de admitere, luni, la propunerea legislativă privind declasificarea unor documente.
Propunerea legislativă vizează Hotărârea CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate în baza acesteia. Textul a fost adoptat cu o serie de amendamente propuse de unul dintre iniţiatorii proiectului, deputatul social-democrat Mircea Drăghici.
Unul dintre acestea prevede că dosarele "în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la articolul 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei".
O altă modificare a actului normativ a fost adusă articolului 4. "Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1, au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit".
Conform iniţiatorului, "începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi încetează efectele juridice ale documentelor prevăzute la articolul 1".
Preşedintele Comisiei juridice, senatorul PSD Robert Cazanciuc, a declarat că iniţiatorul a considerat că în cadrul Comisiei parlamentare de control al SRI aceste documente ar putea fi studiate în condiţii sigure.
"Nu este o altă instituţie care să controleze SRI-ul în momentul de faţă, comisia parlamentară este singura abilitată. Nu cred că avem altă soluţie, juridic vorbind. Probabil o să fie şi o procedură privind accesul la aceste documente fie în cadrul Comisiei SRI, fie în cadrul altui compartiment, după ce documentele au fost declasificate. Sau, după declasificare, de ce nu, şi iniţiatorul, SRI-ul adică, sau instituţiile care au semnat protocoalele pot să pună la dispoziţia celor interesaţi asemenea documente dacă nu mai au niciun fel de restricţie", a susţinut Cazanciuc, întrebat pe această temă.
El a adăugat că un astfel de proiect era necesar, "plecând de la o realitate de care s-a abuzat".
"Iniţiatorul a invocat o declaraţie a directorului SRI, care vorbea la un moment dat de 322 de dosare. Deci, par să nu fie foarte multe, cel puţin la prima vedere. După declasificare, dacă se va constata că sunt mai multe dosare, o să vedem atunci. Dacă în derularea proceselor în momentul de faţă vor fi şi alte instanţe care vor invoca documente clasificate la care părţile nu au avut acces, o să vedem atunci. Dar plecăm de la această cifră, spusă în spaţiul public de directorul SRI, de peste 300 de dosare", a afirmat Cazanciuc.
Comisiile de apărare şi de administraţie din Senat au acordat marţea trecută raport de admitere propunerii legislative privind declasificarea unor documente.
Iniţiatorii proiectului sunt preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi deputatul Mircea Gheorghe Drăghici.
"Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele menţionate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit", prevedea iniţial actul normativ. AGERPRES
