Senatul a adoptat tacit, în şedinţa plenului de luni, propunerea legislativă privind statutul poliţistului local care cuprinde norme referitoare la desfăşurarea acestei activităţi profesionale.

Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere şi vot s-a împlinit pe 5 aprilie, a fost citită în plen de preşedintele de şedinţă, senatorul Claudiu Manda.

Iniţiată de un grup de parlamentari UDMR şi PSD, propunerea legislativă stabileşte condiţiile încadrării poliţiştilor locali în raport cu nivelul studiilor necesare acordarea gradelor profesionale, însemnele distinctive de ierarhizare, procedura şi cazurile de modificare sau suspendare a raporturilor de serviciu, îndatoriri, drepturi şi interdicţii, condiţiile privind pensionarea, răspunderea civilă a acestora, precum şi încetarea raporturilor de serviciu.

Iniţiatorii argumentează necesitatea unui astfel de act normativ prin natura şi complexitatea muncii depuse de poliţistul local care presupune efort fizic şi psihic prelungit motiv pentru care trebuie asigurate "drepturi similare celorlalte structuri de ordine publică".

"Acest statut nu este necesar doar din prisma asigurării unor drepturi, ci şi pentru a oferi o mai mare protecţie poliţiştilor locali prin stabilirea în mod unitar de reguli, norme şi proceduri care să conducă la profesionalizarea instituţiei poliţiei locale să definească şi să reglementeze drepturile poliţiştilor locali, condiţiile specifice de selecţie şi încadrare laolaltă cu obligaţiile şi modul de desfăşurare a activităţii", se arată în expunerea de motive a actului normativ.

Potrivit aceleiaşi expuneri de motive, iniţiatorii prezintă date culese de la 58 de structuri de poliţie locală din România, la nivelul anului 2018: cazuri de ultraj - 126 de poliţişti locali implicaţi, accidente de muncă - 134 poliţişti locali implicaţi şi 32 de poliţişti locali decedaţi cu vârste între 37 şi 59 de ani.

De asemenea, plenul Senatului a adoptat tacit luni alte două propuneri legislative pentru care termenul de dezbatere s-a împlinit tot pe 5 aprilie.

Astfel, a fost adoptată tacit propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari liberali şi ai minorităţilor naţionale, vizează majorarea indemnizaţiei acordate foştilor deţinuţi politici şi categoriilor asimilate la 700 lei pentru fiecare an de suferinţe din cauze politice precum şi acordarea unor indemnizaţii copiilor persoanelor care au avut de suferit din motive politice au fost deportate în străinatate ori constituite în prizonieri. Potrivit proiectului de act normativ, copiii acestor persoane au dreptul la o indemnizaţie lunară echivalentă cu cuantumul salariului minim brut pe economie în plată la data intrării în vigoare a legii.

Ultima propunere legislativă, adoptată tacit luni de către Senat, iniţiată de un grup de parlamentari UDMR, vizează completarea titlului XI "Renta viageră agricolă" din Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei în sensul instituirii dreptului soţului supravieţuitor al rentierului agricol să beneficieze de o nouă rentă agricolă în acelaşi cuantum cu renta agricolă cuvenită soţului decedat.

Toate cele trei proiecte vor intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional în aceste cazuri. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii