Cina cea de taină a fost ultima masă pe care Isus și ucenicii săi au luat-o împreună, iar acest moment este marcat de către creștini prin sărbătoarea Joia Mare.

Cina cea de taină, de Leonardo da Vinci, o pictură fascinantă FOTO Shutterstock

Descrisă în Noul Testament din Biblie, în Evangheliile după Matei, Marcu și Luca, Cina cea de taină este ultima masă a lui Isus și a celor 12 Apostoli înainte ca Mântuitorul să fie trădat, capturat de romani și răstignit.

La această masă, Isus a transformat pâinea și vinul în simboluri ale trupului și sângelui său și ale jertfei pe care avea s-o facă pentru omenire. De asemenea, Isus a făcut referire la faptul că unul dintre Apostoli îl va trăda.

Acest important moment al religiei creștine a fost subiectul multor opere de artă, de-a lungul istoriei, realizate în diferite perioade și stiluri artistice. Pictura Cina cea de taină este considerată una dintre cele mai importante lucrări ale artistului renascentist Leonardo da Vinci.

Pictată între 1495 şi 1498, înfăţişează scena biblică în care Isus și ucenicii săi iau împreună ultima masă. Lucrarea se află pe un zid al bisericii Santa Maria della Grazie din Milano şi este încă o enigmă cu multe semnificații ascunse. Lucrarea originală are dimensiuni remarcabile: 4,5 metri x 8,8 metri.

Isus, un muritor?

În cartea „The Templar Revelation“, scrisă de Lynn Picknett și Clive Prince, apare una dintre teoriile despre mesajele ascunse din pictura Cina cea de taină, conform căreia persoana aflată în stânga lui Isus nu e Apostolul Ioan, ci ar putea fi Maria Magdalena. Alții observă o asemănare semnificativă între figura lui Ioan și personajul Mona Lisa, dintr-un tablou pictat cu 5 ani mai târziu.

Mulți artiști au reprezentat această scenă biblică în tablourile lor, înaintea lui Leonardo da Vinci. Însă în toate lucrările precedente, atât Isus, cât și ucenicii au halouri, ceea ce sugerează că sunt sfinți. În schimb, da Vinci a ales să ignore această convenție și a pictat toate persoajele fără halouri, ceea ce ar putea sugera că discipolii erau oameni de rând și că Isus însuși era, de fapt, muritor, potrivit altor teorii.

Se spune că pentru chipurile Apostolilor da Vinci s-a inspirat din modele reale. Atunci când a trebuit să aleagă chipul trădătorului Iuda (al cincilea de la stânga la dreapta, ţinând în mână o pungă cu bani), Leonardo da Vinci a vizitat închisorile din Milano în căutarea infractorului cu cel mai potrivit chip pentru acel personaj, potrivit Agerpres.

Ce simbolizează peștele și sarea din Cina cea de taină

Observațiile făcute de cei care au studiat lucrarea vizează și alegerea mâncărurilor din această pictură. Se crede că un alt mesaj ar fi ascuns chiar în alimentele de pe masă, unde se află pește, despre care s-a spus că e hering sau anghilă. În limba italiană, cuvântul pentru anghilă este „aringa“, iar un alt cuvânt care sună exact la fel, „arringa“, înseamnă „îndoctrinare“.

În dialectul din nord, heringul este „renga“, adică „necredincios“. Acest aspect putea fi legat de profeția lui Isus conform căreia apostolul Petru (care a fost pescar) se va lepăda de el de trei ori până în zori. De asemenea, se crede că Leonardo a inclus un mesaj numerologic prin așezarea invitaților la masă într-un model 3-3-1-3-3.