Stresul cronic , hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și obiceiurile nesănătoase contribuie semnificativ la riscul de accident vascular cerebral (AVC), o afecțiune ce poate afecta persoane de toate vârstele, dar care devine tot mai prezentă la vârsta mijlocie . Este crucial să înțelegem cum să ne protejăm sănătatea creierului și a inimii prin prevenție și acțiuni rapide.

Nu este niciodată prea târziu să ne protejăm de riscul unui accident vascular cerebral (AVC), iar un pas esențial în acest demers este reducerea stresului. Într-o ediție anterioară , am explorat legătura dintre stres și riscurile AVC-ului, subliniind impactul acestui factor asupra sănătății noastre.

Cazul regretatului Gabriel Cotabiță , care a decedat pe 23 noiembrie 2024 din cauza unui accident vascular cerebral, ne amintește de pericolele ascunse ale acestei afecțiuni.

Este esențial să înțelegem ce factori contribuie la un AVC și să recunoaștem semnele timpurii – cum ar fi amorțeala sau dificultățile de vorbire. Adoptând un stil de viață sănătos și gestionând stresul, putem preveni și combate eficient această afecțiune devastatoare.

1. Reducerea stresului: cheia longevității sănătoase

Stresul este inevitabil în multe perioade ale vieții , însă acesta poate fi gestionat eficient prin dezvoltarea rezilienței, adică a capacității de a face față, de a depăși și de a învăța din experiențele dificile. Caroline Sheldon, specialistă în nutriție și sănătate funcțională și fondatoare a Midlife Management, ajută femeile aflate la mijlocul vieții să își gestioneze sănătatea, în special în perioada perimenopauzei. Ea recomandă tehnici de relaxare precum meditația, respirația și yoga, dar și activități fizice moderate, cum ar fi Pilates sau jogging-ul, excelente pentru reducerea stresului și îmbunătățirea sănătății vaselor de sânge. Interacțiunile sociale și evitarea izolării sunt, de asemenea, esențiale pentru o viață echilibrată.

„Vor exista întotdeauna poveri în viața noastră; trebuie să ne dăm resursele necesare pentru a le face față”, subliniază specialista. Cunoașterea indicatorilor de sănătate poate fi motivul de care ai nevoie pentru a face mișcare , ceea ce nu doar că reduce stresul, dar stimulează și eliberarea de oxid nitric, benefic pentru vasele de sânge.

2. Mișcarea: cel mai bun aliat al vaselor de sânge

Exercițiile fizice nu doar că reduc stresul , dar contribuie și la menținerea sănătății cardiovasculare. De aceea, specialiștii recomandă să facem mișcare moderată zilnic, care să îmbunătățească ritmul respirației și pulsul. Plimbările rapide, înotul sau exercițiile simple , adaptate nivelului de fitness, pot face o diferență semnificativă.

Dr. Joseph Kwan, specialist în accidente vasculare cerebrale acute și recuperare post-AVC, sugerează 20 de minute de exerciții moderate în fiecare zi: „Poți face înot, yoga sau jogging – nu contează, atâta timp cât te face să respiri mai repede. Pilates este, de asemenea, o opțiune bună: există o legătură directă între forța musculară în jurul vârstei de 40 de ani și durata de viață”.

Totuși, cei 10.000 de pași zilnici nu sunt considerați exerciții moderate – aceasta este doar o plimbare, iar noi ar trebui să o facem oricum. Dacă nu ai făcut niciodată exerciții , Caroline Sheldon recomandă să începi treptat cu o plimbare rapidă – prea mult prea repede poate duce la inflamații: „Întreabă-te dacă poți repeta același nivel de intensitate și mâine – dacă răspunsul este nu, ia-o mai ușor”.

Specialista în nutriție și sănătate funcțională practică Pilates pentru relaxare, dar recomandă și yoga, meditația și exercițiile de respirație: „Nu trebuie să petreci două ore pe zi într-un spa pentru a reduce nivelul de stres: câteva minute de respirație înainte de masă pot transforma situația, trecându-te din modul de «luptă sau fugă» în cel de «odihnă, digestie și recuperare»”.

3. Dieta: combustibil pentru un corp sănătos

O alimentație echilibrată poate preveni nu doar accidentul vascular cerebral (AVC), ci și alte boli cronice. Dieta mediteraneană , bogată în ulei de măsline extravirgin, pește gras, nuci, semințe și legume, este ideală pentru menținerea sănătății inimii și creierului, potrivit dr. Kwan. Reducerea zahărului rafinat și a alimentelor procesate reprezintă un alt pas important.

Caroline Sheldon recomandă mesele regulate, fără gustări între ele, pentru a menține un nivel stabil al zahărului din sânge.

Renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool și scăderea cantității de cofeină sunt pași esențiali. Sheldon sugerează și o alimentație la intervale regulate pentru a preveni fluctuațiile mari ale insulinei și, pentru menținerea unui nivel constant al zahărului din sânge, recomandă consumul de alimente integrale. Ea sugerează trei mese pe zi, bogate în proteine și alimente ce conțin oxid nitric, precum verdețuri, conopidă, rodie, ridiche și țelină: „Renunță la produsele albe – făină, zahăr, orez alb – și înlocuiește-le cu proteine, grăsimi sănătoase și fibre”.

În ceea ce privește consumul de alcool , există dovezi clare că o cantitate mică, în special de vin, poate avea efecte protective, datorită antioxidanților din coaja strugurilor, spune dr. Kwan: „Însă, atunci când depășești limita săptămânală recomandată, te vei confrunta cu un aport prea mare de calorii”. Consumul excesiv de alcool este, de asemenea, asociat cu creșterea tensiunii arteriale, colesterolului și cu probleme de sănătate cerebrală. „Excesul de alcool duce la alegeri proaste – ajungi să nu mănânci sau să nu dormi corespunzător”, avertizează medicul.

Este un mit că doar persoanele supraponderale au colesterol mare – chiar și cei cu greutate normală pot avea colesterol ridicat, spune dr. Kwan: „80% din colesterol este produs de ficat – îl produci tu însuți – iar corpul nostru are nevoie de grăsimi. Cheia este să adăugăm grăsimi sănătoase în dietă: pește gras, somon, păstrăv, sardine, măsline și ulei de măsline. Reducerea consumului de alcool ajută, însă este important de știut că poate fi dificil să reduci colesterolul foarte ridicat doar prin dietă . Poți elimina grăsimile nesănătoase și reduce colesterolul cu doar 5-10%. Dacă acest lucru nu este suficient, poate fi necesar să iei statine”.

4. Monitorizarea indicatorilor de sănătate

Hipertensiunea și colesterolul ridicat sunt factori de risc „tăcuți”, mulți oameni nefiind conștienți că suferă de aceste afecțiuni. Verificările regulate ale tensiunii arteriale, colesterolului și glicemiei sunt esențiale, mai ales după vârsta de 40 de ani, atrag atenția specialiștii.

În plus, dispozitivele de monitorizare acasă și vizitele periodice la medic sunt utile pentru detectarea timpurie a riscurilor.

„Cel mai bun lucru pe care îl poți face este să îți cumperi un aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale. Ar trebui cu toții să ne cunoaștem tensiunea arterială, colesterolul, greutatea, IMC-ul și consumul de alcool”, recomandă dr. Joseph Kwan.

De asemenea, dr. Ben Turner, neurolog consultant la Nuffield Health, recomandă verificări regulate pentru diabet și hipertensiune.

„Cu cât suntem mai atenți la indicatorii noștri de sănătate, cu atât avem mai mult control asupra stilului nostru de viață. Trebuie să știm câte proteine și câte calorii consumăm, dar și câți pași facem zilnic. Asta se numește biohacking”, adaugă dr. Kwan.

5. Rolul somnului

Un somn adecvat de șapte - opt ore susține regenerarea cerebrală, scăzând riscul de hipertensiune, reducerea naturală a tensiunii arteriale având loc în timpul somnului .

De asemenea, lipsa somnului poate afecta și metabolismul. Între 10 și 15% din somn ar trebui să fie somn profund, adaugă menționează dr. Kwan: „Faza de somn profund ajută creierul să se vindece, curățând proteinele – un studiu privind lichidul cefalorahidian al tinerilor sănătoși a arătat că cei care au stat treji toată noaptea aveau un nivel similar de proteine în lichidul cerebral cu persoanele cu Alzheimer”.

6. Cât de eficientă este medicația preventivă

Potrivit medicului, dacă nu ai avut un accident vascular cerebral anterior și nu ești într-un risc semnificativ de a dezvolta cheaguri de sânge, nu există dovezi convingătoare că statinele sau anticoagulantele pot preveni un AVC. În schimb, el sugerează că este mai eficient să te concentrezi pe schimbarea stilului de viață.

De asemenea, Caroline Sheldon recomandă evitarea suplimentelor nutriționale, ghidându-și clienții să pună accent pe ajustarea alimentației și obiceiurilor zilnice : „Schimbările fundamentale în modul de viață și alimentație sunt de obicei atât de eficiente încât nu vei mai avea nevoie de suplimente ”.

În concluzie, un stil de viață sănătos , cu mișcare regulată, gestionarea stresului și menținerea legăturilor sociale sunt esențiale pentru prevenirea și gestionarea stresului și pentru o viață lungă și sănătoasă.

7. Recunoașterea semnelor de AVC

Simptomele unui AVC apar de obicei brusc. O metodă eficientă de a recunoaște semnele unui AVC este testul FAST, folosit de NHS (sistemul național de sănătate din Regatul Unit al Marii Britanii), deși dr. Kwan subliniază că ar trebui să suni imediat la 112, chiar dacă ai doar unul dintre simptomele listate: slăbiciune la nivelul feței (nu poți zâmbi sau colțul gurii se lasă într-o parte); slăbiciune la nivelul brațelor (nu poți ridica brațele și să le menții sus); dificultăți de vorbire (vorbire greoaie sau dificultăți de a-ți aminti nume comune).

Cel mai important este să acționezi rapid pentru a salva creierul, mergând imediat la cel mai apropiat centru de tratament pentru AVC, deoarece două milioane de celule cerebrale mor în fiecare minut după debutul unui AVC.

Alte simptome ale unui AVC pot include slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, confuzie, vedere încețoșată, durere de cap severă, vertij, greață sau vărsături.

8. Cum poate fi oprit un AVC

Dacă o scanare arată un cheag într-o arteră mare a creierului, medicii pot administra o injecție pentru dizolvarea cheagului sau pot efectua o trombectomie pentru a-l îndepărta din arteră. Recuperarea poate dura zile, săptămâni sau chiar luni sau ani, iar îmbunătățirea poate fi imediată, urmată de o recuperare mai lentă. O proporție semnificativă dintre pacienții de vârstă mijlocie ai dr. Kwan revin la o viață normală după un accident vascular cerebral. „Vor avea însă nevoie să își îmbunătățească stilul de viață și alimentația – cu cât medicii pun mai mult accent pe acest lucru, cu atât mai bine”, adaugă el.

Concluzie

Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă una dintre cele mai mari provocări de sănătate din România , cu aproximativ 68.000 de cazuri anual și o rată a mortalității printre cele mai ridicate din Europa. Chiar dacă numărul centrelor de trombectomie a crescut în 2024, lipsa personalului și a resurselor financiare limitează eficiența acestora. Mai mult, majoritatea pacienților ajung la spital prea târziu pentru a beneficia de tratamente eficiente.

În acest context, este important de reținut că AVC-ul nu este doar o problemă medicală, ci și una care poate fi gestionată printr-un stil de viață sănătos. Controlul stresului, activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată și vigilența față de semnele de avertizare sunt măsuri vitale pentru prevenirea acestei afecțiuni.

Fiți proactivi în ceea ce privește sănătatea – este cel mai valoros dar pe care vi-l puteți oferi!