În iunie, Xi Jinping afirma că este necesară pregătirea pentru „circumstanțe extreme", după ce, anterior, avertizase că țara sa trebuie să fie pregătită „pentru cele mai grave și extreme scenarii" pentru a supraviețui „vânturilor puternice, apelor agitate și chiar furtunilor periculoas.

Macron (dreapta), primit de Xi cu onoruri militare, la o vizită în China. FOTO EPA-EFE

Toate acestea sunt cuvinte de cod transparente pentru „pericolul războiului", potrivit unei analize făcute de UnHerd . Liderul chinez a revenit la acest subiect la 6 iulie, cu ocazia unei vizite la Comandamentul Teatrului de Est, a cărui jurisdicție include strâmtoarea Taiwan, a cerut o creștere a „antrenamentelor în condiții reale de luptă pentru a crește capacitatea de a lupta și de a învinge".

Graba bruscă a lui Xi Jinping de a face defrișări pentru a avea mai multe terenuri agricole

Oficialii Partidului Comunist din întreaga China se supun orbește ordinelor de a crește rapid oferta de terenuri arabile prin orice mijloace posibile, scopul oficial fiind acela de a se se cultiva mai multe „cereale", deși această țară produce mai mult decât suficient orez, grâu și porumb pentru a-și hrăni populația.

Dar China se bazează pe importuri uriașe de soia, porumb, grâu și alte cereale pentru hrana animalelor, iar dacă ar izbucni un război, aceste importuri s-ar epuiza rapid.

Țara nu mai are terenuri libere pentru culturi, iar singura opține pentru obținerea lor este să smulgă copacii recent plantați în urma eforturilor sale costisitoare și foarte apreciate de reîmpădurire, chiar dacă după gravele inundațiile din 1998, PCC a recunoscut de vină au fost tocmai defrișările necontrolate (ulterior inundațiilor, acoperirea forestieră a crescut de la 12% în 1998 la 24% în 2020, pentru ca apoi să crească și mai mult - până anul trecut).

Ceea ce se întâmplă de anul trecut încoace depășește cu mult rata de despădurire a Amazonului, se arată în analiză. Nu mai există păduri care să fie dezrădăcinate, iar tot ce a rămas sunt livezile micilor fermieri. Chiar și cotețele de porci sunt distruse pentru a elibera cei câțiva metri pătrați de sol de dedesubt.

De ce atâtea distrugeri pentru câteva camioane de cereale ieftine?

Pare o nebunie să distrugi atât de multe mijloace de trai pentru a obține câteva camioane de cereale ieftine, dar oficialii chinezi nu se opun politicilor lui Xi.

Dat fiind că este un exportator de mare succes de produse manufacturate din ce în ce mai avansate și mai costisitoare, China își permite ușor importuri de alimente și furaje, iar toate aceste defrișări în ideea creșterii suprafețelor cultivate ridică semne de întrebare.

Discursurile lui Xi Jinping despre „bolul de orez" au atras atenția mai ales pe 21 iunie, când a afirmat că este imperios necesar să se pregătească pentru „circumstanțe extreme", după ce anterior, pe 6 mai, avertizase că China trebuie să fie pregătită „pentru cele mai grave și extreme scenarii" pentru a supraviețui „vânturilor puternice, apelor agitate și chiar furtunilor periculoase", acestea fiind cuvinte de cod transparente pentru „pericolul războiului", potrivit sursei citate.

Ulterior, pe 6 iulie, Xi a cerut o creștere a „antrenamentelor în condiții reale de luptă pentru a crește capacitatea de a lupta și de a învinge".

„Pregătirea de luptă" la care face apel neîncetat Xi și apelurile intense pentru „întinerirea poporului chinez" sugerează motive pe care nici măcar nu ni le putem imagina, potrivit analizei citate.

Adevăratul scop al lui Xi ar putea fi transformarea poporului său, care nu este războinic, într-unul războinic, dat fiind sentimentul său personal de rușine pentru că țara sa a trecut de-a lungul timpului printr-o succesiune de înfrângeri în fața unor invadatori care au fost depășiți numeric - triburile turcești, mongole și jürchenii din Manciuria, iar apoi japonezii, care ar ar fi putut fi încă acolo dacă nu ar fi atacat SUA.

Dacă, până acum, un viitor război al Chinei părea doar o vorbă, aceste indicii dau de gândit.