Un psiholog ne vorbește despre depresia (post-partum) post-natală. Foarte multe mămici sunt sfătuite să fie fericite în timpul sarcinii, dar trebuie să știe că sunt și factori de risc pentru sănătatea lor mintală.

Arădeanca Ramona Pantea, care este psiholog expert , psihoterapeut specializat în Psihoterapie cognitiv-comportamentală, vine cu câteva sfaturi pentru a lămuri cum trebuie procedat în perioada amintită.

„Mămicilor li se spune că trebuie să fie fericite în timpul sarcinii şi, cu atât mai mult, după ce au adus pe lume copilaşul, dar nu li se spune că aceste perioade sunt perioade de risc pentru sănătatea mentală a femeii. De ce? Pe lângă depresie, pot apare concomitent cu perioada de sarcină, alte tulburări psihiatrice: starea de stres urmând travaliului, Baby- Blues (stare de plâns nejustificată, labilitate emoţională, îngrijorare cu privire la capacitatea maternă), psihoza puerperală (halucinaţii şi idei delirante) şi depresia post-partum”, spune Ramona Pantea.

Aceasta susține că atitudinea practicienilor, a specialiştilor a fost una de neglijenţă, limitare sau banalizare a suferinţei reale a femeii însărcinate şi a mamei, nu de puţine ori atitudinea lor constituind un factor agravant, cu urmări dezastruoase.

Depresia gravidei este o tulburare depresivă majoră, care debutează în perioada dintre concepţie şi naştere, survine primul trimestru de sarcină; în literatura psihiatrică se notează că una din şapte femei însărcinate suferă de depresia antinatală. Vorbim de o femeie care înainte de a rămâne însărcinată NU a fost deprimată, nu a fost diagnosticată cu depresie.

Psihologul arădean face referire și la tratamentul medicamentos care spune ea pune problema stabilirii unui compromis între sănătatea mamei şi cea a fătului, deoarece substanţele administrate mamei trec în circulaţia fetală, putând pune în pericol dezvoltarea fătului.

Toate medicaţiile psihotrope ajung la făt putând cauza malformaţii (teratogenitate), sechele în dezvoltarea copilului (inteligenţă, comportament), sindrom perinatal la nou-născut. Antidepresivele au ca efecte secundare sindromul de sevraj a noului născut la triciclice: plâns anxios, iritabilitate, chiar convulsii, retenţie urinară, obstrucţie intestinală. Neurolepticele, antiemeticele administrate pentru a suprima stările de vomă, antrenează o creştere semnificativă a riscului de malformaţii ale fătului.

Benzodiazepinele, fac parte din clasa sedativelor,anxioliticelor, repspectiv: diazepamul şi alprazolamul, cresc riscul de despicături labio-palatine:buza de iepure, sindrom neonatal: hipotonie musculară, dificultate în reglarea temperaturii corporale, stopuri respiratorii, iar mai târziu se pot constata întârzieri în dezvoltarea copilului.

„De cele mai multe ori, citim sau ni se spune că nu se cunosc sau nu sunt bine cunoscute efectele acestor medicamente asupra femeii însărcinate şi a fătului, deoarece sunt interzise cercetările, experimentările asupra femeii însărcinate, iar rezultatele se obţin din cazuri izolate. Rog mămicile să urmeze cu reponsabilitate indicaţiile medicului şi să evite medicamentaţiile, să recurgă la psihoterapie, considerată chiar de psihiatrii ca fiind :«cea mai sigură formă de tratament la femeia însărcinată» ( vezi DSM IV şi “Psihiatria femeii”-I.O.GODFROID, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 2006 etc.). Depresia post-partum se instalează lent, insiduos, constituie rar obiectul unei instruiri în cadrul pregătirii universitare a medicilor, ceea ce duce la nedepistarea sa şi continua suferinţă a lăuzei”, mai adaugă arădeanca.

Când apare depresia post-partum

Poate apare între a doua şi a opta săptămână postnatală, este multifactorială, corespunde modelului bio-psiho-social. Factorii biologici: scăderea concentraţiei plasmatice a beta-endorfinelor, dereglarea hormonală prin scăderea progesteronului, estradiolului, cortizolului, prezenţa anticorpilor tiroidieni; vârsta mamei etc.

Factori psihici: probleme de cuplu, a fost neglijată de părinţi sau orfană, doliul, divorţul, celibatul pot fi consideraţi factori precipitanţi; sarcina multiplă, malformaţia fătului, toxicomania, travaliul prelungit, cezariana, folosirea forcepsului etc.

Factori intrapsifici: imaturitatea afectivă mamei, restructurarea personalităţii prin asumarea rolului de mamă; o femeie devenită mamă fără a dori aceasta, o va face să gândească iraţional, să facă evaluări negative la adresa sa în termeni de autodepreciere, incompetenţă, percepţia negativă a imaginii corporale.

Factori sociali: mediul defavorizat din care provine, suport afectiv inadecvat din partea familiei.

Cum îţi poţi da seama dacă suferi de DPP?

Simptome:

• Insomnie, incapacitate de adormire

• Tristeţe care persistă de-a lungul zilei

• Interes scăzut faţă de orice activitate

• Dificultăţi de concentrare

• Modificări de apetit

• Anxietate

• Irascibilitate

• Sentiment de vinovaţie, autoblamare

• Atacuri de panică

• Tendinţa de suicid

DPP se caracterizează prin autodepreciere şi sentimente profunde de incapacitate de a răspunde nevoilor coplilului, anxietate . Te simţi iritată de strigătele bebeluşului, neglijezi alăptarea, anxietatea ta faţă de copil fiind un semn important, apar tulburări de somn, dificultăţi de adormire deşi te simţi epuizată fizic.

De ce să iei urgent măsuri?

Pentru că suferi, iar în suferinţa ta înţelegi greşit bebeluşul, te comporţi iritată şi, la rândul lui, bebeluşul va fi iritat, apare cercul vicios care vă va marca pe amândoi.

Pe termen lung, copilul poate prezenta întârzieri în limbaj, retardare mentală, tulburări de comportament, unii pot deveni copiii bătuţi de alţi copii.

Fă diferenţa între schimbările emoţionale specifice perioadei de după naştere şi DPP. E normal să ai stări de anxietate, dar când ai atacuri de panică şi plângi fără vreun motiv întemeiat şi te autoblamezi, caută un psihoterapeut, caută să nu fugi de situaţiile de care te temi, ai curajul să le înfrunţi şi garantez că nimic din ceea ce gândeşti că vei păţi nu se va întâmpla! Curajul de a înfrunta situaţia te vindecă!

DPP poate afecta orice femeie după ce a născut sau la câteva luni dupa naştere. Soţul, soacra, părinţii lăuzei, din neştiinţă, o privesc pe proaspăta mamă ca pe un bolnav psihic, ca pe o mamă rea, incapabilă, judecând-o după emoţiile ei negative disfuncţionale: furie, frică, anxietate, autodepreciere constantă, considerând că acestea nu pot surveni în maternitate. Prin comportamentul lor oferă dovezi lăuzei că nu se comportă normal, că este incapabilă să fie mamă, astfel, suferinţa atinge cote maxime şi poate apare riscul suicidului matern.

Bebeluşul e al tău, nu are acum importanţă dacă l-ai dorit sau nu, el este parte din trupul tău şi are imprimată vocea ta în sufletului lui, e al tău, pur şi simplu. Cum nimic nu e întâmplător pe lume, bebeluşul are va îmbogăţi prin prezenţa şi sufletul lui viaţa ta.

Uită-te cum te priveşte bebeluşul tău şi primeşte prima lecţie de educaţie mentală: aşa cum te priveşte el, aşa să te priveşti şi tu pe tine însăţi! E dragoste, acceptare necondiţionată, colaborare, empatie, congruenţă! EL e primul tău terapeut şi îţi vrea binele, te vede frumoasă, puternică emoţional, iubitoare, vede ceea ce tu, acum, nu vezi: puterea sufletului de a hrăni o altă viaţă, Vede iubirea din tine”, adaugă Ramona Pantea.

Test pentru proaspăta mămică

Nu de mult ai devenit mămica unui bebeluş şi ar fi bine să verifici care este moralul tău, astfel răspunsul la întrebări va reflecta starea afectivă şi modul în care ai gândit timp de o săptămână.

1. Fiecare zi mi se pare plăcută, frumoasă.

- ca înainte de naştere…………0

- nu chiar ca înainte…………...1

- sigur nu ca înainte…………...2

- deloc……………….........…………3

2. Mă gândesc cu bucurie la viitor

- aşa am gândit mereu…………..............………………..0

- în mai mică măsură decât înainte de a naşte….1

- am momente scurte……................……………………...2

- deloc………………….........................………………………..3

3. Când nu reuşesc ceva aşa cum vreau, văd partea bună a situaţiei

- întotdeauna am făcut aşa…….......……………0

- da, dar nu chiar ca înainte de a naşte……..1

- sigur nu ca înanite de a naşte………....……..2

- nu, deloc……………………………..................…….3

4. Sunt anxioasă şi fără un motiv real

- da, mai tot timpul.............3

- da, uneori............................2

- nu sau foarte rar...............1

- deloc......................................0

5. Sunt atât de obosită, dar nu adorm

- da, tot timpul………….…….3

- da, destul de des…………….2

- rar………………..........…………..1

- deloc……………........………….0

6.Plâsul copilului mă irită

- da, tot timpul……………...........………….3

- da, destul de des……............………………2

- da, dar a fost un moment singular….1

- un sunt iritată de plânsul copilului….0

7. Sunt mulţumită de mine cum mă descurc ca mămică

- deloc nu sunt mulţumită de mine………...……….3

- destul de des sunt nemulţumită de mine………..2

- rar sunt nemulţumită de mine…………......………...1

-s unt mulţumită de mine ………………...........………..0

8. Mă simt tristă şi-mi vine să plâng

- da, tot timpul…………………………3

- destul de des………………………….2

- rar…………………………......………….1

- niciodată……………………………...0

9. Nimic nu îmi mai face plăcere

- da, tot timpul…………….........………3

- destul de des……………..........……….2

- foarte rar…………………............. ……...1

- mă bucur ca înainte de naştere….0

10. Viaţa mea e groaznică şi-mi vine să mor

- da, tot timpul………............................………………3

- destul de des……............................………………….2

- rar……………………......................................…………….1

- viaţa mea e frumoasă cu bune şi neplăcute….0

11. Îmi place să alăptez copilul şi să-i vorbesc

- nu, deloc……………….........……...3

- nu îmi place, dar îl alăptez…...2

- rar……………………...............……….1

- sigur îmi place……........………….0

12. Sunt incapabilă să răspund nevoilor copilului şi sunt furioasă

-da, tot timpul………...3

-da, adesea…………..…2

-rar……………….......……1

- nu, niciodată ………..0

13. După ce adorm copilul, dorm şi eu mulţumită

- nu, niciodată…………….......3

- nu se întâmplă des……..….2

- rar………………………................1

- da, am grijă de amândoi…0

14. Suferinţa mea e provocată de acest copil şi simt că trebuie să-l resping

- da, cu siguranţă……3

- da, adesea……...…….2

- da, dar foarte rar…..1

- nu, deloc…….....……..0

15. Nu am putere asupra mea sau asupra situaţiilor

- da, tot timpul sunt slabă şi depăşită de situaţii…………3

- da, adesea nu credeam că pot înfrunta situaţiile……….2

- în cea mai mare parte a timpului reuşeam……………...1

- am putere să suport situaţiile neplăcute şi să mă bucur de alte lucruri…….0

Cotarea:

Iei o foaie de hârtie şi notezi numărul itemului, apoi cota răspunsului, de exemplu: item nr. 1. – răsp. 3, itemul nr.2 – răsp.0 ş.a

Trebuie să răspunzi la toţi itemii.

Testul e bine să îl faci când ai un moment de linişte, să nu fi întreruptă, să nu te consulţi cu alte persoane. Ar fi indicat să fii singură pentru a nu fi tentată să dai un alt răspuns din cauza prezenţei soţului, a mamei etc.Interesul tău este să fii sinceră cu tine însăţi pentru sănătatea ta şi a copilului tău.

Răspunsurile sunt cotate cu 0,1,2,3 în funcţie de severitatea simptomelor.Punctajul total se obţine prin însumarea cotelor de la cei 15 itemi.

„Punctajul mai mare de 16 indică prezenţa unor convingeri, credinţe iraţionale, drept consecinţă apar emoţiile disfuncţionale: depresie, furie, vinovăţie, ruşine, comportamente dezadaptative: evitare, acte violente, autopedepsire, amânare, reacţii fiziologice: tremur, migrene, dificultăţi de adormire, dureri stomacale etc.Toate acestea sunt prezente cu cât scorul total este mai mare de 30 puncte, indicând depresia post-partum”, încheie psihologul arădean.