În 2021 lumea spera că economia globală își va reveni după pandemie fără prea multe consecințe, că inflația va fi doar tranzitorie, iar lanțurile de aprovizionare își vor reveni.

Speranțele au fost măturate în 2022 de invazia Rusiei în Ucraina, iar pentru 2023 perspectivele nu sunt prea optimiste, ba chiar întunecate. Crizele, chiar dacă sunt de natură foarte diferită, se succed, iar războiul din Ucraina va face ca inflația să dureze și să accentueze presiunile asupra prețurilor materiilor prime, să creează noi disfuncționalități în lanțurile valorice globale și să confrunte Europa cu o criză energetică fără precedent.

Ceea ce va pune economia mondială pe marginea prăpastiei, potrivit lui Thomas Grjebine, în ceea ce privește riscul unei crize alimentare, financiare și a datoriilor. Previziunile de creștere sunt revizuite în mod regulat în scădere, iar înăsprirea monetară pentru combaterea inflației riscă să cufunde economia lumii în stagnare, dacă nu recesiune, fără a reuși să frâneze inflația a cărei cauzele structurale se adună (globalizarea mai puțin dinamică, tranziția ecologică și recuperarea salariilor). La aceasta se adaugă un motor chinezesc care se blochează. Nu doar din cauza politicii zero-Covid, ci și din motive mai structurale, legate de îmbătrânirea populației chineze și de încetinirea productivității pe care o provoacă dezvoltarea economică a țării, scrie „The Conversation“.

Cadrul internațional în pragul colapsului

Pe termen scurt, factorii de decizie se confruntă cu alegeri dificile pentru că, dorind să reducă inflația, creșterea este cea care ar putea avea de suferit; dorind să facă față crizei energetice, tranziția ecologică este amenințată; ca să nu mai vorbim de un cadru internațional care se prăbușește sub tensiuni geopolitice care se intensifică din cauza problemele economice.

Războiul din Ucraina îi obligă pe europeni, dar și pe americani, să ia decizii care contravin priorităților pe care și le-au stabilit. Germania se va baza mai mult pe cărbune pentru a face față penuriei de gaz. Statele Unite își reiau producția de petrol și gaze . În plus, revenirea inflației amenință și tranziția ecologică deoarece tensiunile sociale sunt susceptibile de a fi exacerbate cu consecințele unor dificultăți mai mari în implementarea unor măsuri precum taxele pe emisiile de CO 2 într-un context de scădere a puterii de cumpărare.

Securitatea mondială a fost în mintea tuturor în 2022, cu zone de conflict active în mai multe părți ale lumii și tensiuni internaționale crescând în altele.

Posibila escaladare a unor astfel de conflicte a crescut îngrijorarea că armele nucleare vor fi folosite undeva în lume. Aproape jumătate din cetățenii lumii (48%) consideră că acesta este un scenariu probabil mai degrabă decât o simplă posibilitate, în creștere semnificativă față de 34% anul trecut, potrivit unui sondaj al companiei IPSOS.

De asemenea, este recunoscut rolul tehnologiei în potențialele perturbări. Starea generală de anxietate a avut chiar efecte secundare asupra preocupărilor legate de evenimentele cosmice catastrofale. Majoritatea oamenilor din întreaga lume cred că vom vedea mai multe consecințe ale schimbărilor climatice în 2023. De exemplu, 65% (în creștere față de 60% anul trecut) spun că este probabil să existe mai multe evenimente meteorologice extreme în țara lor anul viitor. În climatul de incertitudine și în fața problemelor economice și sociale pe care o generează acest lanț neîncetat de crize, se vor căuta țapi ispășitori, sunt de părere experții.

10 previziuni șocante ale Saxo Bank

1. Coaliţia miliardarilor creează Proiectul Manhattan pentru energie, de trilioane de dolari

2. Preşedintele francez Macron demisionează

3. Aurul zboară spre 3.000 USD uncia, deoarece băncile centrale eşuează în lupta cu inflaţia

4. Se înfiinţează Forţele Armate ale Uniunii Europene

5. Cel puţin o ţară va interzice producţia de carne până în 2030

6. Marea Britanie organizează un referendum UnBrexit

7. Se introduc preţurile controlate pentru a opri inflaţia oficială

8. OPEC+ şi China/India ies din FMI şi cad de acord să tranzacţioneze cu un nou asset pentru rezerve

9. Japonia fixează cursul dolar/yen la 200 pentru a-şi "repara" sistemul financiar

10. Intredicţiile din paradisurile fiscale ucid investiţiile private