Semne de întrebare și mister cu privire la zborurile „stranii” efectuate de aeronava Antonov prăbușită în Grecia
Prăbușirea aeronavei Antonov la Kavala, sâmbătă seara, a generat o serie de întrebări care, pe lângă „încărcătura sensibilă”, vizează și regimul de proprietate al aeronavei ucrainene, scrie publicația elenă To Vima .
Compania care a operat avionul este ucraineană, cu denumirea Meridian și cu sediul la Kiev. Însă, după cum a descoperit SL Press, aeronava care s-a prăbușit lângă orașul Kavala, precum și celelalte două Antonov-uri pe care le operează nu îi aparțin. Le-a închiriat în baza unui contract pe termen lung de la compania DS-Air Cyprus, cu sediul în Cipru.
Informația poate fi verificată încrucișat cu datele Ch-Aviation (28/09/21), care raportează că Meridian operează în prezent trei An-12 (un BP/două BK) și intenționează să adauge o a patra aeronavă până la sfârșitul anului. „Toate sunt închiriate de la DS Air Cyprus, conform evidențelor Serviciului Aviației Civile Ucrainene. Compania aeriană a fost fondată în 2003 și este deținută în totalitate de Oleksandr Bogdanovych”, notează publicația.
Cele patru zboruri efectuate înainte de prăbușire
Un alt punct care ridică semne de întrebare îl reprezintă zborurile efectuate în ultimele 48 de ore de aeronava în cauză. A aterizat pe patru aeroporturi diferite din patru țări diferite.
Concret, în dimineața zilei de 15 iulie, a decolat de pe aeroportul Sarajevo din Bosnia-Herțegovina și o jumătate de oră mai târziu a aterizat la Belgrad. După două ore, a decolat pentru a se îndrepta spre aeroportul din Ankara, unde a stat aproximativ o zi.
La ora prânzului, pe 16 iulie, a decolat, după care a ajuns la ora 16:09 pe aeroportul Niš din Serbia. A stat acolo aproximativ 4,5 ore, după care a decolat cu direcția Amman din Iordania, unde nu a mai ajuns.
Este posibil ca toată această serie de zboruri să aibă legătură cu o operațiune militară.
Operațiune militară sau contrabandă cu arme?
Până la elucidarea completă a cazului, nu lipsesc și supozițiile – fără a fi confirmate, desigur – că este vorba despre un caz de contrabandă cu arme. Nu este exclusă posibilitatea ca muniția de 12 tone să vină din ajutorul occidental acordat Ucrainei.
Trebuie semnalat că nu există un mecanism de control asupra ceea ce se întâmplă cu armele trimise de Occident în Ucraina, fie direct în țară, fie prin țări terțe învecinate.
Din acest motiv, UE și-a intensificat recent cooperarea cu Moldova pentru a o ajuta să controleze granița cu Ucraina cu scopul de a preveni riscul de contrabandă cu arme din țara aflată în război.
Totul va fi clarificat pe baza procedurilor oficiale stabilite de normele internaționale de securitate care reglementează acordurile transnaționale de vânzare a armelor și munițiilor.
Dacă aeronva Antonov transporta, într-adevăr, muniție de antrenament se poate stabili pe baza resturilor descoperite în epavă. Fiecare armă este marcată și, prin urmare, identitatea ei poate fi stabilită chiar și după folosirea ei - adică după explozie.
https://www.tovima.gr/2022/07/18/society/antonov-peplo-mystiriou-gyro-apo-tin-etaireia-kai-tis-ptiseis-tou-moiraiou-aeroplanou/
Notă de protest trimisă Belgradului de către autoritățile de la Atena
Potrivit informațiilor oferite de autoritățile sârbe, aeronava transporta următoarea muniție, care ar reprezenta încărcătură legală:
- obuze de mortier, de instrucție, 60mm M62
- obuze de mortier, de instrucție, 82mm M62
- obuze de mortier, de instrucție, 82mm M67
De notat însă că autoritățile de la Atena vorbesc despre o informare deficitară din partea Belgradrului, trasmițând chiar o notă de protest în acest sens. Nota a fost transmisă la ordinul ministrului grec de externe, Nikos Dendias, cu privire la necesitatea existenței unei informări prealabile a părții grecești de către partea sârbă cu privire la natura încărcăturii aeronavei Antonov care s-a prăbușit sâmbătă, în apropierea orașului Kavala.
Autoritățile elene nu fuseseră informate despre încărcătura transportată de Antonov și asta pentru că Serbia, de unde a pornit cursa și unde își are sediul compania care a închiriat cursa, ar fi trebuit să-și informeze ambasada de la Atena că aeronava respectivă transportă „încărcătură sensibilă”.
Ambasada Serbiei la Atena, la rândul ei, ar fi trebuit să informeze Ministerul Afacerilor Externe al Greciei, care, la rândul său, ar fi informat Serviciul de Aviație Civilă pe baza procedurii specifice, care ar fi trebuit să dea permisiunea aferentă de a tranzita spațiul aerian grecesc. Astfel, datele arată că Belgradul nu a respectat procedura în acest sens.
Ce spun autoritățile din Bangladesh?
În orice caz, destinatarul ar fi forțele armate din Bangladesh, care, la rândul lor, au oferit propriile detalii despre încărcătură. Potrivit presei din țară, reprezentantul comandamentului BGB (serviciul de pază a frontierei), locotenent-colonelul Fayzur Rahman, a spus că este vorba de materiale de instrucție, obuze de mortier, pe care furnizorul trebuia să le transporte în portul Dhaka.
Potrivit anunțului oficial al autorităților, misiunea era asigurată. Într-o declarație pentru site-ul New Age, Bangladeshul a respins informațiile potrivit cărora avionul transporta mine. „Nu folosim mine”, a susținut Fayzur Rahman, subliniind că este vorba despre armament de instrucție pentru polițiștii de frontieră din Bangladesh.
Ministrul Afacerilor Externe, Masud Bin Momen, a spus, printre altele, că „până acum știm că este un accident. Expediția era asigurată”. El a mai adăugat că Bangladeshul se aprovizionează adesea cu astfel de materiale din Serbia, printre alte țări.
Întrebat despre utilizarea unei aeronave ucrainene în plin război Rusia-Ucraina, ministrul de externe din Bangladesh a spus că în astfel de cazuri, transportul este organizat de obicei de furnizori și că nu poate comenta fără a verifica detaliile. (material realizat cu sprijinul agenției Rador)
