O parte din aceste ţări iau deja măsuri sau pregătesc planuri de urgenţă astfel încât să diminueze dependenţa de gazul rusesc şi, în acelaşi timp, să limiteze poluarea mediului prin redeschiderea centralelor pe cărbuni, arată într-un editorial publicat de CNN jurnalistul David A. Andelman.
Cele mai mari probleme sunt pentru ţările cu necesităţi energetice mari şi dependenţă profundă de gazul rusesc, care trebuie să stea cu un ochi pe resursele împuţinate şi cu celălalt pe pagubele provocate mediului de folosirea excesivă a carbonului în timpul verii. Pentru altele însă, tranziţia este mai lină, Germania avansând cel mai rapid în această privinţă.
Franţa, dar şi Germania, Italia, Spania, Grecia, Polonia, şi de fapt aproape toate ţările Uniunii Europene, se confruntă cu o confluenţă de factori cu potenţial toxic constând în temperaturi peste limitele normale, preţuri mari la energie şi ameninţarea din partea Rusiei de a le întrerupe aprovizionarea cu gaze, arată jurnalistul David A. Andelman. De aceea guvernele europene îşi cresc presiunile asupra populaţiei să-şi limiteze consumul energetic ca parte a unor eforturi ce tind să devină tot mai extinse şi constrângătoare, şi astfel să-şi facă resimţite efectele asupra tuturor, locuitorilor şi turiştilor deopotrivă.
Franţa nu a fost niciodată o mare amatoare de aer condiţionat, însă din cauza vremii caniculare din această vară, când au fost atinse temperaturi de 38 de grade Celsius, în anumite cartiere din regiunea Parisului atât cetăţenii, cât şi magazinele de la stradă ce dispun de aparate portabile stau cu uşile deschise şi cu aerul condiţionat dat la maxim.
În opinia jurnalistului, ministrul francez pentru tranziţie ecologică, Agnès Pannier-Runacher, care recent a anunţat amenzi de 750 de euro pentru cei ce apelează la această metodă, este destul de îndreptăţită să o declare „absurdă” întrucât măreşte consumul energetic cu 20%.
Dar această poluare cu carbon este doar vârful aisbergului în condiţiile în care cel mai mare gheţar din sudul Alpilor şi-a pierdut jumătate din masă – un „gigant ce trăieşte pe datorie”, a titrat duminica pe prima pagină publicaţia „Le Monde”. În combinaţie cu incendiile de vegetaţie care au pârjolit suprafeţe întinse în Europa, depăşind de patru ori media ultimilor 15 ani, panica referitoare la mediu este omniprezentă. Astfel că în Franţa guvernul pregăteşte măsuri precum interzicerea iluminării reclamelor stradale între orele unu şi şase dimineaţa – cu amenzi de circa 1.530 de euro pentru cei ce nu se conformează – şi de asemenea în acelaşi interval orar temperatura în locuinţe nu trebuie să depăşească circa 19 grade pe timp de iarnă şi să fie mai mică de 26 de grade Celsius pe timp de vară.
De fapt, guvernul pregăteşte o serie de măsuri cuprinzătoare de distribuire a poverii energetice înaintea iernii, şi la fel fac şi corporaţiile importante precum gigantul alimentar Carrefour, care îşi va pune la rotisat puii la 7 dimineaţa, cu o oră mai devreme.
Dintre ţările europene, Franţa este în cea mai bună poziţie să gestioneze bine criza carbonului – dacă multă vreme a avut parte de energie ieftină – mult mai ieftină decât în SUA – în mare măsură asta s-a datorat răspândirii largi a centralelor nucleare de unde Franţa îşi ia majoritatea energiei. În plus, preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat anul ăsta planuri de a construi 14 noi reactoare nucleare.
Spania are şanse şi mai bune să implementeze astfel de măsuri - premierul a renunţat deja la cravată şi a îndemnat şi pe alţii să facă la fel pentru a reduce nevoia de aer condiţionat.
Însă ţările ce se confruntă cu dificultatea dublă a consumului mare de energie şi a dependenţei profunde de gaze naturale din Rusia au şi cele mai mari probleme să jongleze între grija faţă de mediu şi îngrijorarea legată de resursele împuţinate la apropierea iernii.
O duzină de ţări europene sunt în special afectate de scăderile aprovizionării din Rusia, depăşind media europeană de 40%. Dintre ele, Germania a făcut cei mai mulţi paşi pentru a rupe dependenţa de gazul rusesc . De pildă, oraşul Hanovra nu va mai avea apă caldă nici măcar pentru duşuri în clădirile publice şi nu va exista niciun fel de încălzire în acestea între lunile aprilie şi septembrie. Berlinul ar putea renunţa şi la luminile neesenţiale ale semafoarelor pe timp de noapte. De altfel, în luna iunie Germania a trecut la al doilea nivel al planului de urgenţă privind gazele, venind cu propuneri de a construi patru terminale plutitoare destinate importurilor de gaze lichefiate şi două situri permanente pe uscat.
La rândul ei, Franţa are planuri să redeschidă în octombrie uzina de cărbune din Saint-Avold, situată în regiunea carboniferă Moselle (estul ţării), la câteva luni după ce a închis-o, potrivit Le Monde.
Publicaţia franceză l-a citat pe Macron care, reluând promisiunea de a închide centralele pe cărbune, a observat că se ajunge mereu la dilema în care nu ai dori să tai din consum însă ai dori şi să „pui capăt activităţilor poluante”.
Majoritatea statelor membre UE cu excepţia Ungariei au aprobat reducerea cu 15% la consumul de gaze pe timp de iarnă – ratificarea a fost voluntară, însă ar putea deveni obligatorie în cazul în care Rusia dă curs ameninţărilor de a opri livrările de gaz, forţând cel mai mare client al său, Europa, să implementeze imediat reforme şi riscând astfel să modifice permanent nevoia exporturilor de gaze din Rusia.
Problema principală în acest moment este de câtă susţinere se vor bucura aceste măsuri în rândul populaţiei, mai ales în situaţia trecerii brutale la iarnă, iar asta mai cu seamă în emisfera nordică, unde se va resimţi acut lipsa gazului provenit mai ales din Rusia.
