Selecționerul Anghel Iordănescu și-a prelungit contractul cu FRF până la finalul EURO 2016
Selecționerul echipei naționale a României, Anghel Iordănescu, și-a prelungit contractul cu Federația Română de fotbal până la finalul EURO 2016, a anunțat președintele FRF, Răzvan Burleanu, vineri, într-o conferință de presă.
"Pot confirma că, în această dimineață, am semnat acordul de continuare a activității domnului Iordănescu la conducea echipei naționale. Nu s-a pus niciun moment problema financiară în cazul dânsului. Practic, este o prelungire a contractului pe care dânsul îl avea, până după finalul Campionatului European din 2016", a spus Burleanu.
Vechiul acord dintre Anghel Iordănescu și FRF a expirat joi, 19 noiembrie, iar selecționerul declarase, la jumătatea acestei săptămâni, că ar vrea să conducă prima reprezentativă la EURO 2016, dorință împărtășită și de membrii Comitetului Executiv al FRF, care au aprobat în unanimitate prelungirea contractului selecționerului.
În vârstă de 65 ani, Anghel Iordănescu se află la cel de-al treilea său mandat la conducerea tehnică a echipei naționale de fotbal, pe care a mai condus-o în perioadele 1993-1998 și 2002-2004.
Născut la 4 mai 1950, Iordănescu a făcut primii pași în fotbal la vârsta de opt ani, în cadrul clubului Steaua București, fiind un produs sută la sută al echipei ''militare''. A debutat pe prima scenă a fotbalului în noiembrie 1968, avându-l ca antrenor pe Ștefan Kovacs, într-un meci Steaua — Poli Iași (1-2), de atunci jucând de 317 ori în prima divizie și marcând 155 goluri. Mijlocaș și extremă stângă de mare valoare, excepțional executant al loviturilor libere din preajma careului, Iordănescu a fost unul dintre marii jucători ai anilor '70, reușind meciuri memorabile atât cu echipa de club, dar și la națională.
Ca jucător, pe plan intern a câștigat de două ori campionatul (1975-1976 și 1977-1978), cinci cupe ale României (1969-1970, 1970-1971, 1975-1976 și 1978-1979) și a fost golgheter al României, în 1982, cu 20 goluri marcate. A fost selecționat de 57 de ori în echipa reprezentativă, pentru care a marcat 21 de goluri.
În 1982, după 14 ani jucați numai la Steaua, s-a transferat la echipa greacă OFI Creta, unde a evoluat până în 1984, când s-a retras din activitatea de jucător. A revenit apoi în țară, la clubul unde s-a consacrat, preluând o grupă de copii, cu care și-a început cariera de antrenor. La câteva luni a fost numit secund la Steaua, cu care a reușit la data de 7 mai 1986 cea mai mare performanță din fotbalul românesc: câștigarea Cupei Campionilor Europeni, jucând chiar 40 de minute în marea finală de la Sevilla. În toamna anului 1986 a devenit antrenor principal la Steaua, cu care a reușit să cucerească trei campionate (1986-1987, 1987-1988, 1988-1989), două cupe ale României (1986-1987 și 1988-1989) și Supercupa Europei, învingând la Monte Carlo, cu 1-0, puternica echipă Dinamo Kiev.
Din vara lui 1990 a antrenat doi ani, în Cipru, formația Anorthosis Famagusta, echipa sa fiind eliminată din Cupa UEFA de Steaua București, într-o dispută echilibrată. Revenit, în 1992, la Steaua, Iordănescu a mai cucerit un titlu în ediția 1992-1993, fiind, apoi, numit la cârma primei reprezentative (8 septembrie 1993), cu care calificarea la două turnee finale ale Cupei Mondiale — SUA 1994, unde ajunge în sferturi (cea mai mare performanță din istoria naționalei), și Franța 1998, dar și la turneul final al Campionatului European din Anglia 1996.
În august 1998, după turneul final din Franța, s-a retras de la cârma primei reprezentative, preluând naționala Greciei, de unde a fost demis o jumătate de an mai târziu. A ajuns la echipa saudită Al-Hilal (1999-2000), unde a obținut câteva succese (cupe, campionat). A trecut, apoi, pentru câteva luni și pe la Rapid București (2000), după care a pregătit pe Al-Ain (EAU), în perioada 2001-2002.
Iordănescu a fost numit în ianuarie 2002 pentru a doua oară antrenor al primei reprezentative. După un parcurs cu meciuri foarte bune, dar și cu unele mai puțin reușite, ratează calificarea la turneul final. În toamna anului 2004 a renunțat la echipa națională, după egalul, 1-1, din Armenia.
În martie 2005, a semnat un contract pe 16 luni cu gruparea Al-Ittihad (Arabia Saudită). Cucerirea Ligii Campionilor Țărilor Arabe, a Ligii Campionilor Asiei și a locului 4 la Campionatul Mondial al Cluburilor, l-au propulsat pe Iordănescu pe locul zece în topul celor mai buni antrenori de echipe de cluburi în anul 2005, clasament realizat de Federația Internațională pentru Istoria și Statistica Fotbalului (IFFHS). A mai antrenat pe Al-Ain (EAU) în 2006.
Maestru emerit al sportului, Anghel Iordănescu a fost desemnat oficial "cel mai bun antrenor român al secolului XX". La 5 septembrie 1994, colonelul Anghel Iordănescu a fost înaintat la gradul de general-maior (cu o stea), fiind trecut în rezervă cu acest grad la data de 15 iulie 1998. La 23 noiembrie 2009, prin decret prezidențial, Anghel Iordănescu a fost înaintat în gradul de general-maior — cu două stele în rezervă.
Anghel Iordănescu s-a implicat apoi în viața politică, dar a revenit în fotbal în decembrie 2013, când a fost numit director tehnic al Federației Române de Fotbal.
Pe 27 octombrie 2014, Iordănescu a fost numit, pentru a treia oară, antrenor principal al echipei naționale a României, înlocuindu-l pe Victor Pițurcă, Sub conducea sa, "tricolorii" au înregistrat patru victorii și patru egaluri în preliminariile EURO 2016, calificându-se direct la turneul final din Franța, de pe poziția a doua în grupa preliminară F, la o diferență de un singur punct de prima clasată, Irlanda de Nord.
AGERPRES
