Președintele României susține că decizie CEDO privind respectarea vieții private și de familie este o temă complicată pentru România de care trebuie să se ocupe Parlamentului. Iohannis și-a arătat convingerea că subiectul va fi dezbătut „cu multă responsabilitate” de parlamentari.

Klaus Iohannis, președintele României FOTO: Presidency

„În privința decizie de la CEDO este o tema complicata pentru România, știm asta, însă este o tema de care trebuie să se ocupe Parlamentul. Sunt convins că se vor găsi formate în care această tema va fi dezbătută cu multă responsabilitate în Parlament și într-un timp rezonabil cred că se vor găsi cele mai bune soluții”, a declarat Klaus Iohannis .

România încalcă dreptul la respectarea vieții private și de familie prin faptul că nu recunoaște cuplurile formate din persoane de același sex, arată o decizie a Curtii Constituționale a Drepturilor Omului ( CEDO ), potrivit unui comunicat e presă al Asociației ACCEPT.

„Astăzi, 23 mai 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat o hotărâre mult așteptată de zecile de mii de familiile formate din persoane de același sex din România în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și alte 20 de familii împotriva României. Hotărârea vine la 4 ani după ce 42 de persoane au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și protecție legală pentru familiile lor”, a transmis asociația.

Potrivit comunicatului, CEDO a constatat că România a încălcat Articolul 8 al Convenției, care protejează viața de familie, în cazul celor 42 de petenți. „În urma acestei decizii istorice, pentru a fi în acord cu Convenția, România trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex. CEDO subliniază clar că aceste familii au nevoie urgent de o formă de recunoaștere care să le ofere acestor familii drepturi egale și să creeze un cadru legal care să protejeze traiului în comun al acestor cupluri”, mai preciează Asociația ACCEPT.

Articolul 8 al Convenției prevede că „orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale” și că „autoritățile publice nu pot interveni în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest lucru este prevăzut de lege şi este necesar, într-o societate democratică, în interesul securităţii naţionale, al siguranţei publice sau al bunăstării economice a ţării, pentru apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, pentru protecţia sănătăţii sau a moralei ori pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor altora.”