„Cifra pe care noi o vom avea va fi în apropiere de 19 milioane. Sunt puţin pesimist pe partea de evoluţie demografică. Dacă pe economie se poate corecta, din păcate în demografie nu se întâmplă aşa. Dacă în sistemul totalitar era suficientă o decizie politică cum a fost în 1967, creşte natalitatea, a crescut la jumătate de milion, s-a dublat, nu se mai poate acum. Din păcate, pe ultimele cifre pe 2020, 2021 vom avea agregat, la 143 de bunici avem 100 de copii sub 15 ani. În urmă cu 20-30 de ani era invers. Practic acum vor fi bunici care nu vor avea copii. Înseamna dezechilibre majore pe piaţa forţei de muncă, pe pensii.
Problema nu e că ne-am redus la 19 milioane. Aproximativ 19 milioane - populaţia aflată pe teritoriul României. Şi populaţia din acte, după domiciliu a scăzut, în 2020 eram 22,1 de milioane, am scăzut sub 21 de milioane. Problema nu este că scădem, ci a dezechilibrelor între cele trei grupe de vârstă: sub 15 ani, între 15 şi 65 de ani şi peste 65 de ani. Atât timp cât nu există o armonie între acestea, şi piramida vârstelor nu mai este, nici cilindru nu este, e o bază mică. Avem decreţeii, din perioada 66 pana prin 73-74, că familiile nu au continuat să nască copii pentru că-i obliga cineva. S-au redresat. Nu se poate rezolva de pe o zi pe alta. E foarte greu dacă nu există o politică de incurajare pe o perioadă lungă. Francezii au avut o asemenea politică pe ultimii 60-70 de ani şi au avut un spor al populaţiei de 10 milioane de locuitori. Dar şi ei au ajuns la o perioada de saturaţie. Aici nu sunt atât de optimist”, a anunţat preşedintele INS, Tudorel Andrei, joi seară, la Legile Puterii, de la Realitatea TV.
Potrivit INS, populaţia României recenzată la 31 iulie este de 18,15 milioane persoane, în decembrie 2021 fiind estimată la 19,02 milioane persoane, în condiţiile în care, în 2022 a fost recenzată 95% din populaţia ţării.
„Migraţia internaţională s-a mai redus, nu mai e la nivelul anilor 2007-2008-2009, când am atins valori de vârf. Acum fluxul anual e relativ mic, 50-60 de mii. Problema este e alta: navetiştii europeni câţi sunt? Că cei plecaţi sunt 4-5-6 milioane, e important. (...) Problema e câţi români sunt plecaţi pe o perioadă scurta, merg la muncă în străinătate 2-3-5 luni şi vin în populaţia rezidentă, cer servicii publice în România, au copiii în România, asta e problema. Din acest motiv, recensământul este crucial. Să răspundă la această întrebare. Există o întrebare în chestionar care, sper, va aduce un răspuns”, a explicat şeful INS, la Legile Puterii.
Despre românii din străinătate, Tudorel Andrei spune că „în afara ţării, cei care sunt peste 12 luni sunt consideraţi emigranţi. Conform datelor de la ONU, după cetăţenie sunt undeva la 4 milioane. După un studiu excepţional OECD făcut pentru Guvernul României in 2018, undeva la 3,4-3,6 milioane, în funcţie de cetăţenie, loc naştere. (...) După cifrele noastre şi Eurostat sunt în jur tot de 3,5-3,6 milioane de persoane”.
Tudorel Andrei a explicat şi ce păţesc cetăţenii care nu au reuşit să se recenzeze. Astfel, el a declarat că aceştia nu vor primi amendă, iar cei la care există elemente care să dovedească că au fost în România în ultimele 12 luni vor fi număraţi în baza recensământului. Cu toate acestea, „este o estimare şi poate fi verificată sau nu”, a declarat el.
Despre numărul de familii din România, şeful INS a explicat că „statistica publică în fiecare an aceste date. Din păcate, din cauza declinului demografic, sunt puţine familii care au mai mult de 3 copii, media e undeva de 1,7 copii la o femeie, dar ne înscriem pe acelaşi trend european. Încă suntem peste media europeană cu acest indicator”.
„Inflaţia este un indicator la nivel mediu şi depinde unde ne situăm, dacă e un venit foarte mic şi au crescut preţurile produselor utilizate zilnic, e neplăcut, în schimb dacă cresc produsele scumpe, nu. Este o estimare corecta, calculata pe metodologia europeană”, a explicat Tudorel Andrei după ce a fost întrebat de ce rata inflaţiei calculată de INS este mai mică decât cea pe care o percepem la raft.
La recensământ „ne-au ajutat colegii din teritoriu, cei din STS, de la Banca Mondială, care ne-au asigurat suportul, şi foarte multe autorităţi locale, că fără ei nu se poate realiza acest recensământ”.