Şeful forţelor armate ucrainene consideră necesară administrarea de pierderi majore Rusiei pentru renunţarea la război
Şeful forţelor armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, a declarat marţi că este necesar să se continue administrarea de pierderi importante armatei ruse până când Moscova va decide să renunţe la războiul declanşat în urmă cu aproape doi ani, transmite EFE, citată de Agerpres.
Valeri Zalujnîi. FOTO X
„Am spus odată că una dintre cele mai mari greşeli ale mele a fost să cred că volumul de pierderi pe care le-am provocat inamicului l-ar putea opri, pentru că orice altă ţară ar face-o, dar nu este cazul Federaţiei Ruse", a declarat Zalujnîi la o masă rotundă neobişnuită cu presa.
„Munţi de cadavre de ruşi”
Şeful forţelor armate ale Ucraine i a spus că pe front sunt „munţi de cadavre de ruşi pe care nimeni nici măcar nu încearcă să-i ia de acolo".
„În fiecare zi apar tot mai mulţi şi, din păcate, aceasta este atitudinea Rusiei faţă de propriul popor", a afirmat el.
Potrivi lui Zalujnîi, în prezent este dificil de prezis câte victime mai poate suferi Rusia pentru ca războiul să se încheie, dar chiar şi aşa crede că ''este necesar" ca armatei ruse să i se administreze constant victime „până când aceasta refuză să mai desfăşoare ostilităţi împotriva ţării noastre''.
Potrivit Kievului, în cele 671 de zile de război, Rusia a pierdut 354.960 de oameni în luptă, în timp ce serviciul în limba rusă al reţelei BBC şi portalul independent Mediazona au confirmat cel puţin 39.424 de morţi.
„Trebuie să fie altfel”
Şeful forţelor armate ale Ucrainei a mai dat asigurări că Ucraina face tot posibilul pentru a răspunde în mod adecvat planurilor ruseşti în 2024, inclusiv în domeniul tehnologic.
În 2024, „nu doar că va fi altfel, ci trebuie să fie altfel pentru că, în caz contrar, ne vom confrunta cu ceea ce am scris în articol", a comentat el.
Zalujnîi a făcut referire la ceea ce a fost publicat în săptămânalul britanic The Economist în noiembrie, când Zalujnîi a spus: „La fel ca în Primul Război Mondial, am atins un nivel de tehnologie care ne plasează într-un impas" în război.
„Am identificat aceste probleme şi am găsit deja aproximativ 90% din soluţii pentru aceste probleme, care vor trebui rezolvate pentru a acţiona mai eficient anul viitor şi, cel mai important, pentru a menţine oamenii (în viaţă)", a explicat el.
Toată lumea trebuie să apere Ucraina
Zalujnîi a mai indicat că nu a prezentat nicio cerere guvernului de la Kiev cu un anumit număr de persoane mobilizate, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi liderul partidului de guvernământ din Parlament, David Arahamia, au declarat că armata a solicitat între 400.000 şi 500.000 de soldaţi suplimentari.
Potrivit acestuia, orice estimare exprimată cu voce tare nu presupune că militarii ar trebui mobilizaţi mâine.
Zalujnîi şi-a exprimat și speranţa că militarii care luptă în prezent pe front ar putea părăsi armata „după 36 de luni" de serviciu militar, adică în anul 2025 şi doar în două condiţii: dacă nu există escaladare pe front şi dacă are cine să-i înlocuiască. El a avertizat, însă, că acest obiectiv ar putea fi foarte greu de atins, având în vedere realitatea de pe teren.
Înaltul oficial ucrainean a subliniat, de asemenea, că nu depinde de Forţele Armate ale Ucrainei să evalueze alegerea ucrainenilor aflaţi în prezent în străinătate.
„Avem nevoie de obuze, avem nevoie de arme, avem nevoie de oameni”
Ministrul apărării ucrainean Rustem Umerov a declarat anterior într-un interviu acordat presei germane că Ucraina ar putea încerca să-i mobilizeze şi pe aceştia, deşi în prezent nu există un astfel de mecanism.
„Poziţia noastră este destul de simplă: avem nevoie de obuze, avem nevoie de arme, avem nevoie de oameni. Toate aceste lucruri sunt puse în aplicare de organele competente'', a insistat Zalujnîi.
Parlamentului ucrainean i-au fost trimise de către Guvernul ucrainean două proiecte de lege pentru îmbunătăţirea procesului de mobilizare, care are în vedere scăderea vârstei de recrutare la 25 de ani, cu doi ani mai puţin decât în prezent, şi măsuri împotriva celor care încearcă să evite recrutarea, inclusiv prin notificarea electronică a citaţiilor.
„Toată lumea trebuie să apere Ucraina", nu doar cei care s-au alăturat armatei în 2022-2023, a subliniat Zalujnîi.
Trupele ucrainene s-au retras la periferia oraşului Mariinka
În fine, şeful forţelor armate ale Ucrainei a recunoscut marţi că trupele ucrainene s-au retras la periferia oraşului Mariinka, deşi unităţi rămân încă în nordul oraşului distrus.
„Stradă după stradă, bloc după bloc sunt distruse. Luptătorii noştri sunt atacaţi. Iar faptul că acum ne-am retras la periferia Mariinka şi în unele locuri am stabilit deja poziţii în spatele Mariinka nu mi se pare că poate provoca un protest public'', a explicat el, scrie Agerpres, citând EFE.
Totuși, „în momentul vorbirii" mai există unităţi „în partea de nord" a Mariinka, a subliniat el.
„Protejăm fiecare palmă din pământul nostru”
Şeful forţelor armate ale Ucrainei a comparat atacul rusesc asupra oraşului din estul provinciei Doneţk cu distrugerea completă a oraşului Bahmut de către soldaţii ruşi.
„Protejăm fiecare palmă din pământul nostru, fiecare palmă, dar dacă obuzele inamice încep să împrăştie această bucată îngustă cu pietre, pământ şi soldaţi de-ai noştri, atunci vieţile soldaţilor noştri sunt mai importante pentru noi", a spus el.
„Războiul, din păcate, este aşa", a deplâns comandantul şef al Forţelor Armate ucrainene.
Moscova speră că o eventuală cucerire a Mariinka, prima de la ocuparea Bahmutului, în mai, va deschide calea pentru întărirea asediului din jurul Avdivka, oraş din aceeaşi regiune care este principalul obiectiv al actualei ofensive ruse, care a început în octombrie.
Armata ucraineană va apăra pe cât posibil Avdivka, dar a reiterat că este importantă salvarea soldaţilor, a promis Zalujnîi.
El a subliniat că „inamicul îşi poate concentra forţele, inclusiv artileria şi aviaţia, într-o direcţie sau alta şi se poate asigura că, în două sau trei luni, oraşul va arăta precum Bahmutul", redus la cenuşă.
Sursa: adevarul.ro