Acesta a participat, marţi, la Bruxelles, la reuniunea preşedinţilor de Consilii ale Concurenţei din ţările UE, cu directorul general al DG Competition şi cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager.
„Discuţia s-a axat pe partea de digital şi situaţia de pe piaţa de energie. Am constatat că toate statele membre se confruntă cu fenomenul creşterii inflaţiei şi al preţurilor mari. Nu noi, ca şi Consiliu al Concurenţei, avem instrumentele să combatem inflaţia sau creşterile de preţuri, nu e jobul nostru. Ce facem noi este să monitorizăm ca agenţii economici de pe aceste pieţe să nu profite de context şi să crească preţurile nejustificat, peste creşterile cauzate de această criză", a spus Chiriţoiu.
Concluzia a fost că autorităţile de concurenţă din toate ţările analizează aceste pieţe, dar până acum nu există indicii că ar exista companii care scumpesc nejustificat sau încalcă legislaţia.
Au existat în trecut suspiciuni pe piaţa de certificate de emisii, însă analiza realizată de autoritatea europeană de supraveghere financiară şi Comisia Europeană a infirmat că s-ar fi produs ilegalităţi în tranzacţiile cu aceste certificate.
"Pe partea de carburanţi, monitorizăm marjele companiilor, dar nu are nimeni dovezi până acum că ar fi comportamente incorecte la agenţii economici. Este normal ca preţurile să crească dacă au crescut cotaţiile materiilor prime. Însă nu avem dovezi în UE că peste evoluţia internaţională a preţurilor s-ar adăuga comportamente incorecte. Cu toţii monitorizăm situaţia şi dacă apar indicii vom deschide investigaţii", a adăugat oficialul Concurenţei.
Avantajul României este că avem preţuri sub media UE la carburanţi.
Întrebat care este opinia sa cu privire la măsura pe care o pregăteşte Guvernul României, de reducere a preţului cu 50 de bani, care presupune şi deducerea unor taxe aplicate companiilor petroliere, el a precizat: "Este ceea ce se poate face. În contextul creşterilor mari de preţ, când creşte preţul materiilor prime, statul vrea să compenseze un pic această creştere şi îşi reduce taxele. Şi alte state din UE au luat măsura reducerii taxelor, ca să compenseze", a mai spus Chiriţoiu.
De asemenea, întrebat dacă plafonarea preţului ar fi fost o măsură mai bună, el a răspuns: "Dacă ar fi o măsură bună, ar fi în general practicată, dar este o măsură proastă, în general, care duce fie la preţuri prea mari, fie la lipsa produselor. Plafonarea preţului are sens atunci când piaţa este foarte perturbată, iar preţurile nu mai au legătură cu fundamentele economice, cum ar fi o perioadă de panică sau cum a fost în timpul pandemiei, când nu ştiam ce se întâmplă". Ceea ce nu este cazul acum, a adăugat el.
„Plafonarea preţului ar însemna să ne întoarcem în comunism, când stăteam la coadă în benzinării. E greu să văd ce rost ar avea măsura aceasta, pentru că nu este o criză trecătoare care a izbucnit acum şi trece peste două săptămâni. Era de aşteptat să crească preţul petrolului după pandemie, pentru că în pandemie a fost la cotaţii scăzute, dar a crescut acum cu mult mai mult decât înainte de pandemie din raţiuni care se leagă de războiul din Ucraina. Dacă credem că se termină războiul într-o lună, două, putem lua o măsură de acest gen, dar mă tem că aceste preţuri ridicate la energie vor continua, cel puţin aşa ne spun analizele Comisiei Europene, pe o perioadă mai lungă, nu ştiu, şase luni, un an, doi, dar nu ne aşteptăm ca situaţia să se rezolve în următoarele săptămâni", a concluzionat Chiriţoiu.
