Afirmația ministrului Turismului, Mircea Dobre, conform căreia șefii birourilor de promovare externă au efectuat cheltuieli nejustificate este nefondată, iar decizia privind legalitatea activității acestor entități nu aparține Ministerului Turismului, ci instituțiilor abilitate, susțin reprezentanții birourilor de turism din străinătate, într-un punct de vedere transmis, vineri, AGERPRES.

"Comunicatul transmis de ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre, este o justificare și un răspuns al acestuia la nemulțumirile reprezentanților mediului privat cu privire la propunerea de HG pentru modificarea structurii organizatorice a ministerului. Inițial, în propunere se vorbește doar de închiderea birourilor. La nemulțumirea reprezentanților din industria turistică, acesta a schimbat declarația, spunând că le va redeschide. Suntem indignați de afirmațiile nefondate ale ministrului Turismului, care îi acuză 'în bloc' pe șefii birourilor de promovare externă că au efectuat cheltuieli nejustificate. Toate cheltuielile făcute au fost necesare și legale și au fost însoțite de documente justificative. Omisiunile și înregistrările eronate în evidențele contabile ale Autorității Naționale pentru Turism București nu pot fi imputate birourilor din străinătate", se arată în comunicarea citată.

Potrivit documentului, "atunci când Curtea de Conturi constată o abatere, stabilește și cine este responsabil și ce măsuri trebuie luate", iar "Birourile de promovare nu au fost acuzate de încălcarea vreunei prevederi legale".

"Domnul ministru a preluat selectiv paragrafe dintr-un raport de audit și le-a prezentat ignorând explicațiile care au fost transmise de mai multe ori și care prezintă realitatea obiectivă. Practic, domnul ministru își acuză predecesorii de neglijență în serviciu. Birourile de turism nu au avut și nu au bugete proprii, toate sumele necesare pentru desfășurarea activității sunt virate de minister în baza necesarului de fonduri aprobat de direcțiile de specialitate. Discrepanța dintre chiriile plătite pentru sediile birourilor este rezultatul condițiilor pieței imobiliare și nu a alegerii șefilor de birou. Faptul că nivelul chiriei la Varșovia este inferior celui de la Londra este ceva normal, deci 'discrepanțele' de care vorbește domnul ministru nu sunt rezultatul vreunui abuz. Menționăm că închirierea sediului biroului sau a locuinței de serviciu se face cu aprobarea ministerului după o procedură în care sunt implicate mai multe direcții și ordonatorul de credite", notează sursa citată.

Șefii birourilor de promovarea turistică din afara României care semnează punctul de vedere citat menționează, totodată, că nivelul cheltuielilor birourilor este similar sau inferior cu cel al altor reprezentanțe în străinătate ale României, din țările respective.

"Suntem convinși că nivelul cheltuielilor birourilor este similar sau inferior cu cel al altor reprezentanțe în străinătate ale României, din țările respective. Faptul că birourile nu primesc fondurile necesare de la minister pentru achitarea facturilor și ca urmare se acumulează restanțe nu este imputabil șefilor de birou. Domnul ministru acuză că birourile nu au pus la dispoziție conducerii contractele de închiriere. În fapt, la solicitarea ministerului contractele au fost trimise de trei ori în 2016 și de două ori în 2017. Decizia de reorganizare a ministerului e desigur un atribut al ministrului, însă asupra legalității activității birourilor este necesar să se pronunțe organele specializate", reiese din comunicarea amintită.

Punctul de vedere, transmis AGERPRES, este semnat de: Adina Secară — Șef birou Berlin, Alena Dodon — Șef birou Moscova, Ioana Podosu — Șef birou Roma, Mihaela Miheț — Șef birou Paris, Răzvan Marc — Șef birou Londra, Ruxandra Ana — Șef birou Varșovia, Simion Alb — Șef birou New York și Simion Giurcă — Șef birou Viena.

Recent, Ministerul Turismului a anunțat, într-un comunicat de presă, că birourile externe ale instituției vor fi desființate , iar modul de reprezentare turistică pe plan internațional a României va fi regândit.

Ministerul susține că motivul acestei decizii este că birourile de promovare externă ale instituției au funcționat pe bugete create artificial, 'după bunul plac al reprezentanților din cadrul acestor birouri de promovare, fără a exista un control minimal asupra justeței sumelor avansate drept cheltuieli', iar suma nejustificată a depășit 500.000 de euro, de-a lungul anilor.

De asemenea, instituția a precizat că "la nivelul reprezentanțelor externe ale Ministerului Turismului nu a existat un plafon maxim al cheltuielilor pentru chirie, ci a fost doar o condiție referitoare la suprafața admisă, care, conform raportului Curții de Conturi, nici aceasta nu a fost respectată de unii angajați ai acestor birouri".

"S-au constatat, de asemenea, discrepanțe majore la chiriile pentru birouri și locuințele angajaților între reprezentanțe din țări comparabile ca nivel de trai, acestea variind între 1.347 euro și 5.357 euro/lună. Astfel, s-a ajuns la situația ca peste 70% din totalul bugetului alocat birourilor externe să reprezinte cheltuieli cu chiriile. Unele reprezentanțe nu au prezentat, la solicitarea conducerii instituției, contractele de închiriere a spațiilor sau anexele la acestea pentru prelungirea duratei lor. De asemenea, părți importante ale cheltuielilor făcute de reprezentanțele externe ale Ministerului Turismului nu au fost înregistrate în contabilitatea instituției, făcându-se deconturi fără documente justificative în spate. Pe parcursul anilor, suma nejustificată a ajuns la peste 500.000 euro", se nota în comunicatul Ministerului Turismului.

În urma deciziei de desființare a actualelor birouri de promovare a României în străinătate, angajații acestora vor fi rechemați de la posturi, în următoarele 90 de zile, și vor avea statutul de angajați ai Ministerului Turismului, având posibilitatea de a participa la concursul organizat pe parcursul acestui an.

Totodată, ministerul de resort va decide relocarea unor birouri de promovare turistică în țări care pot fi furnizoare de turiști pentru România (de exemplu, țările scandinave și Benelux), dar numărul total al reprezentanțelor externe va rămâne de 14. De asemenea, pentru optimizarea cheltuielilor, Ministerul Turismului va analiza cu Ministerul Afacerilor Externe oportunitatea găzduirii unor birouri de promovare turistică externă la sediile misiunilor diplomatice.

AGERPRES/(AȘ — autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruștei)