Şefa Judecătoriei Piatra Neamţ, judecată pentru decizii nelegale în 41 de dosare privind terenuri
Preşedinta Judecătoriei Piatra Neamţ, Iulia Paisa, a fost trimisă în judecată de procurorii DNA, care o acuză că a dispus hotărâri netemeinice şi nelegale în 41 de dosare, în favoarea unui om de afaceri, privind terenuri în suprafaţă de peste 24 de hectare, din judeţul Neamţ.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a judecătoarei Iulia Paisa, de la Judecătoria Piatra Neamţ, pentru abuz în serviciu cu primirea pentru sine sau altul de foloase necuvenite şi fals intelectual.
În acelaşi dosar vor fi judecaţi Aurel Lazăr, administrator la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu cu primirea pentru sine sau altul de foloase necuvenite şi Mirela Rengheş, grefier la Judecătoria Piatra Neamţ, pentru complicitate la abuz în serviciu cu primirea pentru sine sau altul de foloase necuvenite şi fals intelectual.
Dosarul va fi judecat de Curtea de Apel Bacău.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, marţi, suspendarea Iuliei Paisa din funcţiile de judecător la Judecătoria Piatra Neamţ şi de preşedinte al acestei instanţe, ca urmare a trimiterii în judecată.
Procurorii arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada 5 iunie 2006 - 3 iunie 2009, judecătoarea Iulia Paisa, sprijinită de Aurel Lazăr şi grefiera Mirela Rengheş, şi-a exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de judecător în cadrul Judecătoriei Piatra Neamţ, la judecarea a 41 de cauze civile.
"Astfel, la soluţionarea acestor cauze, inculpata şi-a îndeplinit în mod defectuos sau nu a îndeplinit mai multe acte, încălcând numeroase dispoziţii procesuale, cu scopul de a-i deposeda pe pârâţi de terenurile situate în judeţul Neamţ (o suprafaţă însumând 242.890 m.p) pe care le aparţineau şi de a procura un avantaj patrimonial inculpatului Lazăr Aurel. În acest sens, inculpata a urmărit pronunţarea sau a pronunţat în mod abuziv hotărâri netemeinice şi nelegale, menite să ţină loc de acte autentice de vânzare-cumpărare între pârâţi şi reclamantul Lazăr Aurel, având ca obiect imobilele aparţinând pârâţilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Judecătoarea Iulia Paisa mai este acuzată că, în aceeaşi perioadă, a stabilit cu intenţie, în 40 din cele 41 de cauze civile, valori diminuate ale taxelor judiciare de timbru care ar fi trebuit achitate de Aurel Lazăr, în calitate de reclamant. În acest fel a fost provocat un prejudiciu de 12.627,04 lei bugetului local al municipiului Piatra Neamţ.
Procurorii au mai arătat că, în 13 decembrie 2006, judecătoarea Iulia Paisa, cu sprijinul grefierei Mirela Renghea, a atestat împrejurări neadevărate în cuprinsul mai multor sentinţe pronunţate în dosarele care îl aveau ca reclamant pe Aurel Lazăr, respectiv că procedurile de citare cu pârâţii fuseseră îndeplinite.
Anchetatorii susţin că, începând din 2004, Aurel Lazăr a început să achiziţioneze terenuri pe teritoriul comunei Dumbrava Roşie, judeţul Neamţ.
Modalitatea în care Lazăr a acţionat pentru a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor respective presupunea încheierea unor antecontracte sub semnătură privată cu proprietarii imobilelor, urmată de introducerea, pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ, a unor acţiuni prin care solicita pronunţarea de hotărâri care să ţină loc de acte autentice de vânzare-cumpărare.
Astfel, în 5 iunie 2006, invocând încheierea, în trecut, a două antecontracte de vânzare-cumpărare, precum şi faptul că promitenţii vânzători nu şi-au îndeplinit obligaţia de a vinde, Aurel Lazăr a introdus pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ două acţiuni, urmărind ca instanţa să pronunţe hotărâri care să ţină loc de act autentic.
Dosarele au fost înregistrate la Judecătoria Piatra Neamţ şi au fost repartizate judecătoarei Iulia Paisa. În cazul ambelor dosare, cererea de chemare în judecată a fost formulată de Aurel Lazăr, împreună cu soţia sa.
Într-unul dintre dosare, la termenul din 18 octombrie 2006, Aurel Lazăr, prin mandatar, şi-a precizat acţiunea arătând că înţelege să se judece în contradictoriu şi cu alţi aproape 80 de pârâţi, pentru 34 terenuri în suprafaţă totală de 217.900 de metri pătraţi. Şi în această situaţie, reclamantul a invocat încheierea cu pârâţii enumeraţi anterior a câte unui antecontract distinct pentru fiecare suprafaţă de teren în parte.
"Deşi aceste precizări reprezintă în fapt cereri noi de chemare în judecată, între ele şi acţiunea iniţială neexistând nici o legătură, inculpatul nu a urmat calea formulării unor acţiuni separate, pentru a evita repartizarea aleatorie a acestora precum şi riscul ca asupra noilor sale pretenţii să se pronunţe un alt judecător", au precizat procurorii, în rechizitoriu.
În cele două dosare, judecătoarea Iulia Paisa a dispus disjungerea cauzei, constituindu-se astfel, alte 39 de dosare.
"Procedând în acest fel, inculpata Paisa Iulia a îngreunat considerabil verificarea, atât a neregularităţilor procedurale în fiecare dintre dosarele constituite în urma disjungerii cât şi legalitatea şi temeinicia soluţiilor pronunţate în cauzele deduse judecăţii", susţin procurorii.
Anchetatorii au precizat că, procedând la disjungere şi constituind tot atâtea dosare câte suprafeţe de teren urmărea Aurel Lazăr, judecătoarea Iulia Paisa a pronunţat mai multe sentinţe, împotriva cărora numai pârâtul sau pârâţii din cauzele respective puteau declara recurs, diminuând şansele casării tuturor hotărârilor respective.
"Această concluzie trebuie analizată şi prin raportare la situaţia personală a pârâţilor împotriva cărora s-a îndreptat în justiţie inculpatul Lazăr Aurel, respectiv persoane în vârstă, puţin şcolarizate, de condiţie socială modestă şi nu în puţine cazuri, decedate. În acest fel, faptul că soluţia de disjungere dispusă de inculpata Paisa Iulia, coroborată cu situaţia dificilă a pârâţilor şi cu împrejurarea că de cele mai multe ori sentinţele nu au fost comunicate acestora din urmă, a împiedicat exercitarea eficientă a căilor de atac de către cei interesaţi", menţionează procurorii în rechizitoriu.
Totodată, anchetatorii au constat că, în majoritatea cauzelor, lipsea titlul de proprietate al pârâţilor, motiv pentru care acţiunile promovate de Lazăr ar fi trebuit respinse ca neîntemeiate, pentru că vânzătorii nu aveau calitatea de proprietari ai bunurilor.
În situaţiile în care pârâţii s-au prezentat în instanţă, judecătoarea Iulia Paisa i-a audiat în calitate de martori, deşi calitatea de pârât este incompatibilă cu cea de martor, având în vedere că pârâtul este parte în dosar. În aceste cauze, pârâţii audiaţi în calitate de martori au dat în esenţă două tipuri de declaraţii. Astfel, unii au declarat că au încheiat cu Lazăr un antecontract pentru terenul în litigiu, pe care îl primiseră ca zestre de la părinţii lor, care la rândul lor folosiseră suprafaţa respectivă cu titlu de proprietari, alţii au arătat că au primit preţul stabilit în antecontract şi că nu mai au pretenţii, menţionând că deţin terenul de la ascendenţii lor şi că aceştia din urmă l-au folosit şi ei în mod continuu.
"În mod evident, este statistic imposibil ca mai multe zeci de persoane, fără legături între ele, să declare în mod spontan acelaşi lucru în faţa inculpatei Paisa Iulia în litigiile declanşate de inculpatul Lazăr Aurel", susţin anchetatorii.
Procurorii au mai stabilit că, în unele situaţii, mai mulţi pârâţi au semnat acelaşi formular de martor pe care a fost consemnată o declaraţie comună. Totodată, în urma unei constatări tehnico-ştiinţifice efectuate în cauză, s-a constatat că semnătura aflată pe procesul verbal de consemnare a declaraţiei uneia dintre pârâte nu a fost executată de aceasta din urmă.
"Toate aceste împrejurări aruncă un dubiu serios asupra realităţii audierii pârâţilor în cauzele judecate de inculpata Paisa Iulia", susţin procurorii.
Totodată, anchetatorii susţin că în 40 din cele 41 de cauze analizate, judecătoarea Paisa a calculat taxe judiciare de timbru mai mici decât cele care s-ar fi impus conform dispoziţiilor legale. Astfel, diferenţa între taxele de timbru care ar fi trebuit achitate de Lazăr şi cele achitate efectiv este de 12.627,04 lei, sumă care constituie prejudiciu la bugetul local al municipiului Piatra Neamţ.
Procurorii mai arată, în rechizitoriu, că la data de 29 februarie 2008, judecătoarea Iulia Paisa a încheiat o convenţie de credit cu o bancă prin care aceasta a împrumutat 128.000 de franci elveţieni, iar restituirea împrumutului a fost garantată de Aurel Lazăr şi soţia sa.
"Pentru a garanta îndeplinirea obligaţiei de plată de către inculpata Paisa Iulia, Lazăr Aurel şi soţia sa au încheiat un contract de garanţie reală mobiliară, instituind o ipotecă asupra unui imobil de-al lor, contractul de garanţie fiind autentificat la notar, tot la data de 29 februarie 2008. Reiese că inculpata Paisa Iulia a continuat judecata unor cauze în calitatea de reclamant o avea inculpatul Lazăr Aurel după ce între ei se născuseră raporturi contractuale în sensul arătat mai sus", susţin procurorii.
Totodată, anchetatorii au mai arătat că, în 3 decembrie 2010, a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare prin care judecătoarea Paisa a cumpărat de la Lazăr şi de la soţia acestuia două terenuri, situate în comuna Alexandru cel Bun, judeţul Neamţ, în suprafaţă de 2.040 de metri pătraţi şi, respectiv, 3.483 de metri pătraţi, pentru un preţ de 22.000 de euro.
Procurorii au pus sechestru asigurător asupra unui teren în suprafaţă de 5.400 de metri pătraţi, situat în intravilanul comunei Săvineşti, judeţul Neamţ şi asupra altor şapte terenuri, în suprafaţă totală de 69.100 de metri pătraţi, din extravilanul comuna Dumbrava Roşie, aparţinând lui Lazăr, precum şi asupra unui teren de 3.483 de metri pătraţi teren arabil, din intravilanul localităţii Viişoara, aparţinând judecătoarei Paisa, pentru repararea pagubei produse, până la concurenţa sumei de 12.627,04 lei.
Sursa: mediafax.ro
