Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, susține că orientarea discuțiilor din jurul reformei pensiilor speciale au fost mai ales despre banii primiți de magistrați, nu și despre problemele din sistemul judiciar.

Corina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție FOTO Inquam Photos/Octav Ganea

„Rațiunea instituirii aniversării anuale a Zilei Justiției a fost celebrarea dăruirii profesionale a tuturor acelora implicați în administrarea și funcționarea unui serviciu public esențial al unui stat democratic, sistemul judiciar fiind ultima linie de apărare instituțională a drepturilor fundamentale ale cetățenilor și a valorilor statului de drept. Acest prilej aniversar intervine în anul 2023 într-un context complicat și marcat de tensiune, venind deopotrivă dinăuntrul și din afara sistemului judiciar”, susține Corina Corbu, cu referire la modificările de natură legislativă la nivelul pensiilor magistraților, în mesajul de Ziua Justiției.

„Cu doar câteva zile în urmă, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite a sesizat Curtea Constituțională pentru a examina constituționalitatea unui proiect de lege de natură să producă un impact puternic asupra capacității sistemului judiciar de a-și îndeplini misiunea constituțională, legală și socială. În afara unor argumente de natură constituțională și legală, a căror examinare revine exclusiv Curții Constituționale, consider că stabilitatea elementelor de statut al judecătorilor, cu eventualele corecții stabilite de Legiuitor în baza prerogativelor sale și cu respectarea regulilor și garanțiilor constituționale, reprezintă o chestiune fundamentală pentru respectarea principiului independenței judecătorului şi nu în ultimul rând pentru păstrarea atractivității carierelor din cadrul sistemului judiciar, atât pentru cei care ocupă în prezent astfel de funcții, cât și pentru tinerii juriști”, completează șefa ÎCCJ.

Stare de tensiune existentă

„În același timp, în opinia noastră, este esențial ca starea de tensiune existentă în acest moment la nivelul sistemului judiciar să nu se răsfrângă în mod substanțial asupra drepturilor cetățenilor pe care îi deservim. Ca judecători ne revine obligația fundamentală de a proteja interesele legitime ale acestora, iar atitudinile și poziționările societății față de justiție, chiar și atunci când sunt de natură critică, trebuie primite cu deschidere, pentru a putea fundamenta direcțiile prioritare de modernizare și consolidare a justiției. Dincolo de acest context imediat, am convingerea că orientarea dezbaterilor publice doar spre aspectele pecuniare ținând de statutul judecătorului ar fi total eronată, indiferent de perspectiva pe care am adopta-o. Problemele sistemului judiciar sunt extrem de complexe și au nevoie de o abordare multilaterală, pentru care dialogul și cooperarea loială între puterile statului sunt esențiale. Orice perturbare a echilibrului relativ în care s-a aflat sistemul judiciar va produce consecințe nu doar asupra judecătorilor sau a celorlalte categorii de personal din cadrul acestuia, dar, în egală măsură, asupra cetățenilor și a societății înseși”, mai punctează Corbu.

„Din aceste motive, cred că în interiorul sistemului judiciar avem nevoie astăzi, mai mult decât oricând, de unitate, de coeziune și de echilibru, iar în cadrul arhitecturii constituționale a puterilor statului avem nevoie de încredere reciprocă și de deschidere față de argumentele prezentate de toate părțile implicate. Este premisa indispensabilă pentru identificarea unor soluții rezonabile și care se pot bucura de o largă acceptare, în interiorul sistemului judiciar și în societate în general”, mai arată președinta Curții Supreme.

Problemele din sistem

„A rezuma discuțiile privind viitorul sistemului judiciar la aspectele de natură financiară ar fi profund greșit față de societate și față de valorile statului de drept și ar fi totodată nedrept față de miile de profesioniști care și-au dedicat carierele serviciului public al justiției. De asemenea, o astfel de abordare ar contrazice realitatea faptică – și în anul care a trecut de la precedenta aniversare a Zilei Justiției, ca și în toți anii precedenți, acest serviciu public a continuat să funcționeze și să se modernizeze. Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești și-au exercitat atribuția constituțională de înfăptuire a justiției și au menținut continuitatea acestui serviciu public esențial, contribuind, în cadrul rolului lor social, la evoluția democratică a societății înseși, progrese confirmate și prin ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare”, a mai transmis Corbu.

„Deși s-au confruntat cu acutizarea problemei cronice a supraîncărcării, judecătorii au continuat să-și administreze cauzele, să pronunțe soluții în conformitate cu legea, să se pregătească profesional, să se dedice aflării adevărului în cauzele instrumentate. Excepțiile, extrem de reduse ca număr în raport cu un volum de activitate de peste 3 milioane de dosare anual, nu fac decât să confirme capacitatea de autoreglare a sistemului și faptul că acesta funcționează ca un mecanism social normal, legat de evoluția societății din care face parte”, mai arată șefa ÎCCJ.

„De aceea, în pofida contextului actual, cred că dedicația și efortul profesional al fiecărui judecător trebuie în continuare onorate și celebrate, nu doar de Ziua Justiției, ci în fiecare zi. Şi asta nu doar prin mesaje, dar prin măsuri concrete care să consolideze capacitatea instituțională a instanțelor judecătorești și să le dea judecătorilor posibilitatea de a-și valorifica pe deplin capacitățile profesionale din partea tuturor factorilor implicați în buna funcționare a justiției, fie ei din cadrul Puterii Judecătorești, a Legislativului sau a Executivului”, punctează Corina Corbu.

Personalul auxiliar

Șefa ÎCCj amintește și de personalul auxiliar de pe lângă instanțe. „ În același timp, trebuie să remarc contribuția esențială a magistraților-asistenți din cadrul instanței supreme, a grefierilor și a celuilalt personal auxiliar de specialitate, coloana vertebrală a oricărei instanțe judecătorești, profesii cu care împărțim zi de zi atât provocările profesionale cât și preocuparea pentru buna funcționare a profesiei și a sistemului judiciar în general. Se cuvine să transmit aprecierea și respectul nostru profesorilor de drept, colegilor noștri procurori și avocați, consilierilor juridici și celorlalte profesii juridice, pentru rolul indispensabil care le revine în ceea ce privește funcționarea justiției. Membrii tuturor acestor profesii își dedică an de an activitatea profesională realizării justiției. Fie că sunt parte a instituțiilor judiciare, a profesiilor liberale sau își desfășoară activitatea în cadrul unor entități private, ei reprezintă partea vie a sistemului judiciar, asigură progresul, profesionismul și evoluția acestuia”.

„Centrul de preocupare al sistemului judiciar nu rezidă însă în profesioniștii săi, este reprezentat de persoanele fizice şi persoanele juridice, care au nevoie de justiție pentru a-şi apăra drepturile şi libertăţile. Justiția nu este un serviciu public la care se apelează din plăcere, ci din necesitate, este ultima linie de apărare a libertăților fundamentale și ultima speranță a cetățeanului pentru a se restabili supremația legii și securitatea juridică. Aceasta este în final responsabilitatea judecătorilor, procurorilor şi a tuturor celor implicați în înfăptuirea justiției și tocmai din acest motiv este esențial să se asigure funcționarea eficientă a acestui serviciu public în parametri care să consolideze încrederea permanentă în actul de justiţie”, conchide Corbu.