Principalul punct din cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării l-a constituit analiza războiului din Ucraina și implicațiile sale pentru România. De asemenea, membrii Consiliului au discutat despre sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Ucrainei.

Ședință CSAT FOTO: Presidency

„Marți, 25 octombrie 2022, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, Klaus Iohannis, în cadrul căreia principalul punct pe agendă l-a constituit analiza războiului din Ucraina și implicațiile sale pentru România. Consecințele conflictului declanșat de către Federația Rusă împotriva unui stat suveran se resimt și la nivelul regiunii extinse a Mării Negre, fiind afectate statele din regiune, dar și securitatea euroatlantică și globală în ansamblul său” , se arată într-un comunicat de presă transmis de Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei citate, membrii Consiliului au discutat despre sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Ucrainei și au analizat propunerile de contracarare a potențialelor amenințări.

„Aceste propuneri vizează, în principal, implementarea tuturor deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, întărirea forțelor armate, creșterea numărului exercițiilor Aliate pe teritoriul României, intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria și Georgia privind securitatea Mării Negre, precum și valorificarea oportunităților în domeniul economic și al interconectivității din regiunea extinsă a Mării Negre” , se arată în comunicat.

De asemenea, membrii CSAT au reiterat că obiectivul prioritar al României rămâne cel de întărire a securității și a apărării naționale.

Îmbunătățirea rezilienței energetice a României

Potrivit Administrației Prezidențiale, în cadrul ședinței, membrii CSAT au analizat şi aprobat propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României, astfel încât „populația să fie protejată și să fie asigurată continuitatea în aprovizionare cu energie electrică și cu gaze naturale, în condițiile unor prețuri care să nu-i împovăreze pe cetățeni”.

„Stimularea investițiilor pe termen scurt și mediu în dezvoltarea producției de gaze naturale, atât onshore, cât și offshore, utilizarea, pe termen scurt, a tuturor resurselor energetice pe bază de cărbune pentru a traversa această criză energetică, creșterea capacității de extracție din depozitele subterane de înmagazinare a gazelor naturale, precum și concretizarea dialogului cu partenerii externi pentru a asigura accesul la surse alternative de gaze naturale din Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii și Arabia Saudită sunt alte subiecte abordate în cadrul ședinței de astăzi” , se arată în comunicat.

De asemenea, membrii Consiliului au concluzionat că, pe termen mediu, sunt foarte importante atât introducerea reactoarelor nucleare de generația a IV-a, mici și modulare, cât și consolidarea infrastructurii de transport a energiei electrice și a gazelor naturale.

Sancțiuni pentru Rusia

Un alt subiect al ședinței a fost implementarea sancțiunilor internaționale, din perspectiva intereselor României, cu accent pe măsurile restrictive adoptate împotriva Federației Ruse și a Republicii Belarus.

„În contextul agresiunii ilegale și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, au fost adoptate, până în prezent, 8 pachete de măsuri restrictive împotriva Rusiei. Acestea cuprind sancțiuni țintite împotriva a 1.236 de persoane și 115 entități, precum și măsuri sectoriale în domeniile financiar-bancar, energie, transporturi, apărare, materii prime și alte bunuri relevante, media” , se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Modernizarea Armatei României

De asemenea, membrii CSAT au analizat măsurile privind modernizarea Armatei României. Programul „Armata 2040” urmărește dezvoltarea unor capabilități militare naționale care să asigure îndeplinirea de către statul român a obligației constituționale de apărare a integrității teritoriale a României.

„În contextul deciziei de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu 2023, membrii CSAT au concluzionat că există toate premisele pentru realizarea unei structuri de forțe armate cu capacitate de luptă ridicată, dotate cu echipamente moderne, interoperabile cu cele ale aliaților, capabile de a se disloca rapid pe teritoriul național sau pentru sprijinirea aliaților noștri, auto-sustenabile și cu mijloace de protecție multidimensională, cu un sistem de comandă și control flexibil și eficient” , susține sursa citată.

Membrii Consiliului au probat actualizarea programului „Armata 2040”, pe principalele direcții: bugetarea necesarului de personal al armatei, reconfigurarea programelor de înzestrare și a eforturilor de refacere a stocurilor, modernizarea industriei de apărare, precum și măsurile pentru o mai bună menținere a personalului militar calificat.