Securistule!
Vrei sa compromiti azi pe cineva? Acuza-l ca-i securist, acoperit, ofiter, omul serviciilor, ca executa ordin pe unitate etc. Politicieni, jurnalisti sau o parte din public s-au obisnuit sa arunce cu aceasta acuzatie ca sa-si darame adversarul sau cand cauta sa-si discrediteze interlocutorul. Scopul final este sa demonstreze ca omul nu e liber, ca nu actioneaza/scrie de capul lui ci gesticuleaza papusat de altii, ca lucreaza la comanda. Este una din cele mai lase si, culmea, securiste metode de a submina credibilitatea cuiva.
Acuzatia nu poate fi dovedita dar, odata lansata, cel acuzat nu se poate apara. Orice ar spune va pluti mereu o umbra de indoiala care, odata strecurata sub piele, se intinde ca raia si, in timp, lucreaza. Singura varianta este un proces in justitie si despagubiri civile.
Victor Ponta, Traian Basescu, Elena Udrea, Ion Cristoiu, B1 TV, Antena 3, Mircea Badea, Mihai Gadea, Sebastian Ghita, Cosmin Gusa si in general tot ce e mai putred astazi in spatiul public utilizeaza aceasta arma pentru a convinge publicul ca exista o conspiratie a serviciilor impotriva lor.
De notat grotescul situatiei. Adica tocmai postul unui securist dovedit, ca Dan Voiculescu, unii ca Ponta sau Basescu, amandoi cu niste semne de intrebare legitime in propriul CV, unul ca Ghita care a avut contracte cu SRI in timp ce era in comisia de control al serviciului, ii acuza pe altii de ceva ce lesne li se poate imputa chiar lor.
Cand li se usuca gura si nu le mai ajunge scuipatul, politicieni asupra carora exista indicii ca au colaborat cu serviciile se acuza unii pe altii de securism. Asta se cheama sa actionezi securistic pana la capat, cu maxim tupeu: pune in carca altora ceva ce ti s-ar putea imputa chiar tie.
Cam asta s-a intamplat si luni seara, la B1 TV, dezlantuit din senin impotriva lui Mugur Isarescu pe motiv ca a lucrat pentru securistatea lui Ceausescu. Acuzatia e veche insa ea pare resapata dintr-un singur motiv: pentru a-i da satisfactie lui Victor Ponta. Premierul se teme ca locul sau va fi luat de cineva din BNR plus ca Isarescu i-a torpilat Codul Fiscal, suficiente motive sa atace furibund.
Din nou trebuie subliniat scopul manipulator al acuzatiei. Nu aflarea adevarului pare sa-i fi macinat pe autorii mizeriei ventilate la TV. Nu mai putea dormi Oancea noaptea, care a lucrat 18 ani pentru Voiculescu, din cauza ca Isarescu e securist. Guvernatorul BNR trebuia improscat, tarat in noroi, murdarit cu ceva. A nu se intelege gresit: trecutul lui Isarescu are umbrele lui, dar impunerea temei in mod artificial are stricta legatura cu evenimentele politice tot mai precipitate din subteranele PSD. In treacat fie spus, in aceste zile se duce o lupta crancena pentru debarcarea premierului Ponta.
Implicarea lui Mugur Isarescu in delegitimarea unui proiect cheie al Guvernului, cum este Codul Fiscal, l-a scos din minti pe Victor Ponta. Premierul arunca mai nou cu acuzatia de securism in oricine ii sta in cale, o posibila trauma de pe vremea cand Traian Basescu l-a acuzat ca a lucrat ca ofiter SIE pe vremea cand era procuror. Oricat de siguri am fi ca a spus adevarul, trebuie spus ca nici fostul sef al statului n-a produs vreo dovada. I-a convins insa pe multi, prin simplu fapt ca a lansat acuzatia de la inaltimea functiei de presedinte, ca stie ce spune.
Acest efect spera sa-l obtina si Ponta cand sugereaza ca unii jurnalisti sunt ofiteri acoperiti. Numai ca nu-l prea ajuta reputatia de mitoman. Acuzatia de acoperit/securist/ omul serviciilor este ultima reduta in care se piteste azi, de regula, un mare ticalos. A spune, de pilda, despre niste jurnalisti onesti ca actioneaza la comanda serviciilor, deci ca nu apara interesul public ci executa comenzi, nu reprezinta altceva decat o ticalosie si un jalnic atac sub centura.
Exista si categoria celor care au inceput sa vada peste tot securisti, se simt urmariti si aud voci. Printre ei se numara cei din categoria Mircea Badea, cu ochii mereu bulbucati si vena umflata pe gat. Dupa decizia instantei de a rejudeca dosarul Rarinca, Badea a scris pe blog: ”Ti-ai dracului de Securisti! Nu se mai poate trai in tara asta. Este o atmosfera pestilentiala. Anii 50 au fost o gluma infantila. Pur si simplu nu se mai poate trai. Securitatea de pe vremea lui Ceausescu? Ha,ha,ha! Niste naivi imberbi. Romania este abia acum, oficial, tara Securitatii! Este odios!”.
In acest caz, vorbim tot de un act de tip securist: discreditarea justitiei prin incercarea de a convinge publicul ca judecatorii si procurorii nu actioneaza independent. Ati recunoscut, desigur, teoria tuturor penalilor si a avocatilor lor din presa: Tot, dar absolut tot ce se intampla in justitie nu are legatura cu legea, cu ancheta, cu actul de judecata ci tine de vointa oculta a serviciilor.
Manipularea consta in repetitia acestei acuzatii imposibil de dovedit sau de negat pana cand ea incepe ca capete valoarea de adevar prin simpla ei reluare la nesfarsit. Este, daca vreti, din manualul de manipulare: o minciuna repetata la nesfarsit tinde sa devina adevar. Calomiaza, calomniaza, ca tot ramane ceva.
Apoi, pentru amatorii de teorii conspirationiste, Romania a devenit raiul pe pamant. Acuzatia de securism aruncata de-a valma se sprijina totusi pe farame de adevar. Cu totii am constatat de vreo doi ani o tot mai mare implicare a serviciilor in viata publica, a fost tema centrala a companiei de anul trecut iar Serviciul Roman de Informatii joaca un rol determinant in lupta anti-coruptie pe care tine sa-l sublinieze de cate ori are ocazia. In plus, unii jurnalisti au pus umarul la decredibilizarea breslei pretinzand public ca au lucrat pentru servicii. Asadar, publicul are unele motive reale de ingrijorare.
Insa una este sa elucubrezi pe tema serviciilor care conduc lumea, intreaga justitie si ne controleaza viata, alta sa pui in discutie puterea tot mai mare pe care acestea incearca sa si-o ia in Romania. Expansiunea serviciilor este o realitate care poate fi discutata cu calm, cu fapte si argumente pe masa, nu cu acuzatii aiuritoare. Nu vad totusi legatura intre securistii de azi si cei de pe vremea lui Ceausescu, intre un serviciu integrat si apreciat de partenerii occidentali - cu toate derapajele lui - si fostul aparat represiv.
S-a produs intre timp la o rasturnare ciudata de paradigma. Romania a trait, in urma cu mai bine de zece ani, febra deconspirarilor de adevarati securisti. A fost o vreme cand presa "lingea" dosarele CNSAS, cum ironic se exprima pe atunci fostul premier Adrian Nastase la adresa ziaristilor care cautau sa dezgroape retelistica subterana de complicitati dintre ofiteri, colaboratori si oamenii papusati de acestia plasati in functii cheie din sistem. In paranteza fie spus, Nastase insusi era consiliat de fosti securisti, unul mai slinos decat altul.
Acestia erau si au ramas pana azi una din franele majore ale Romaniei, sursa de coruptie si rau. Astazi, asistam la o butaforie sinistra: tocmai cei care se lupta pe bune cu raul si coruptia sunt denuntati ca securisti de catre unii care au tinut ani de zile Romania in loc. Este ultima lor incercare disperata de a tine Romania trucata, rasturnata, intoarsa cu susul in jos.
