Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urmează să ia în discuție, marți, raportul Inspecției Judiciare privind controlul efectuat la Direcția Națională Anticorupție (DNA) și va emite un aviz consultativ.

Potrivit ordinii de zi publicate pe pagina de internet a CSM, Secția pentru procurori dezbate "Raportul Inspecției Judiciare numărul 5.115/IJ/982/DIP/2017 având ca obiect 'eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente de către conducerea structurii centrale a Direcției Naționale Anticorupție, precum și respectarea normelor procedurale și regulamentelor de către procurorii și personalul auxiliar de specialitate din cadrul parchetului vizat'. Punctul de vedere al doamnelor inspector judiciar: procuror Elena Rădescu, procuror Mihaela Florina Focică, procuror Cornelia Irina Prisăcariu și procuror Daniela Sanda Mateș".

Pe 16 octombrie, inspectorul-șef adjunct al Inspecției Judiciare, Gheorghe Stan, a precizat, în cadrul Secției pentru procurori, că Elena Rădescu, coordonatorul echipei de control, s-ar fi deplasat anterior la sediul DNA fără a se consulta cu membrii echipei și fără a înștiința conducerea IJ, contrar regulamentului.

"Conform procesului verbal pe care aceasta l-a întocmit ulterior acestei vizitei se menționează că s-a purtat de către inspectorul judiciar cu procurorul-șef și cu adjunctul acesteia, domnul Marius Iacob, discuții privind condițiile în care se va desfășura controlul și obiectivele stabilite. Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție judiciară nu prevede organizarea unei astfel de întâlniri", declara atunci Gheorghe Stan.

El a explicat că dispozițiile legale impun echipei de inspectori judiciari solicitarea comunicării datelor și informațiilor necesare, în raport de obiectivele controlului conducerii Parchetului unde urmează să se efectueze verificările, printr-o adresă avizată de către șeful Direcției de Inspecție Judiciară pentru procurori.

Pe 13 octombrie, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și-a exprimat în fața Secției pentru procurori punctul de vedere, precizând că nu există un raport unic întocmit în urma controlului Inspecției Judiciare la DNA, iar concluziile nu sunt unitare și armonizate.

Întrebată dacă pe parcursul derulării controlului IJ a avut senzația că acesta este lipsit de obiectivitate, având pe lângă scopul declarat și un scop "ascuns", șefa DNA a spus: "Da, am avut această senzație, s-a venit cu teme care trebuiau verificate sau infirmate, s-a venit cu anumite zvonuri despre care au citit în presă și care trebuiau confirmate într-un fel sau altul și da, s-a venit cu o anumită temă pentru identificarea unor dosare, a unor soluții sau a anumitor acte din dosare".

Kovesi a prezentat, totodată, și un bilețel despre care a susținut că ar fi fost "pierdut" de inspectorii Inspecției Judiciare și pe care ar fi trecute mai multe numere de dosare.

Anterior, pe 12 octombrie, Elena Rădescu, coordonatorul echipei de control la DNA, și-a prezentat pentru aproximativ trei ore punctul de vedere privind raportul întocmit în acest caz.

Pe 6 octombrie, DNA a publicat concluziile raportului de control al Inspecției Judiciare în care se arată că procurorul-șef, Laura Codruța Kovesi, a construit sentimentul de credibilitate și respect al legii, dând instituției prestigiu și putere, menționându-se că aceasta are calitățile necesare pentru a-și exercita în continuare funcția de conducere.

Potrivit sursei citate, Kovesi a reușit să eficientizeze activitatea DNA, rezultatele regăsindu-se în statisticile pe anul 2016 și primul semestru al anului 2017 atât la nivelul întregii unități, cât și la nivelul secțiilor și serviciilor.

Totodată, în concluziile raportului Inspecției Judiciare se susține că Laura Codruța Kovesi a format un colectiv omogen, pe care l-a transformat într-o echipă capabilă de performanțe, a cultivat lucrul în echipă, a implementat loialitatea și a anticipat nevoile colectivului.

DNA a făcut publice aceste concluzii după ce în presă a apărut un raport al IJ în care se arăta că Laura Codruța Kovesi a obstrucționat verificările la instituția pe care o conduce, refuzând să pună la dispoziție dosarele procurorului Mihaiela Iorga Moraru, însă concluzia a fost contestată atât de trei inspectori judiciari care au făcut parte din echipa de control, cât și de DNA.

Conform unor documente obținute de AGERPRES, în raport se preciza că Laura Codruța Kovesi "a prezentat inspectorilor judiciari la data de 8.08.2017 ordinele prin care a fost dispusă inventarierea și controlul dosarelor repartizate procurorului Moraru Iorga Mihaiela, deși la 8.08.2017 și 10.08.2017 a exprimat refuzul categoric al prezentării dosarelor, apoi a comunicat la data de 18.08.2017 că informațiile suplimentare pot fi cerute celor două comisii, încercând să inducă ideea unei lipse de diligență din partea inspectorilor judiciari în activitatea de verificare a dosarelor menționate".

Sursele citate arată că reprezentanții DNA "au tergiversat activitatea pe care o desfășurau cu scopul vădit de a extrage din sfera controlului dosarele repartizate unui procuror" și "au lipsit argumentele legale în susținerea refuzului de a prezenta dosarele ce fuseseră repartizate procurorului Moraru Iorga Mihaiela cu scopul de a obstrucționa activitatea de control a inspectorilor judiciari".

În raport se mai afirmă că prin desemnarea consilierului Dana Tițian în componența comisiei de verificare a dosarelor repartizate spre soluționare procurorului Mihaiela Moraru Iorga s-ar fi comis o încălcare a legii, deoarece calitatea de judecător detașat în funcția de consilier personal al procurorului-șef al DNA este incompatibilă cu activitatea de control desfășurată de un procuror.

Concluziile raportului au fost însușite integral de inspectorii judiciari Mihaela Hitruc, Monica Pleșea și Sanda Mateș, în timp ce coordonatoarea echipei de control, Elena Rădescu, precum și Cornelia Prisăcariu și Mihaela Focică au formulat o opinie separată.

Cele trei au arătat, în opinia separată, că nu sunt de acord cu aprecierea unui refuz al șefei DNA de a pune la dispoziție documentele solicitate, deoarece nu a fost vorba de un refuz expres. În plus, ele au considerat că aspectele menționate în raport vizează modul de efectuare a controlului, și nu activitatea DNA.

AGERPRES