Secţia pentru procurori a CSM a anulat, luni, acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară faţă de procurorii Marius Bogdan Bulancea, Paul Silviu Dumitriu şi Jean Nicolae Uncheşelu de la Direcţia Naţională Anticorupţie, pe motiv de încălcare a dispoziţiilor procedurale.

"Admite excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de executare a acţiunii disciplinare numărul 1704/IJ/319/DIP/2017, din data de 5.09.2017. Constată nulitatea acţiunii disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva domnilor Paul Silviu Dumitru, Jean Nicolae Uncheşelu şi Marius Bogdan Bulancea, procurori în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de articolul 99 litera t teza a II - adin Legea numărul 303/2004 privind statutul procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cu drept de recurs în 15 zile, de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei", se arată în minuta de deciziei.

Surse din CSM a precizat, pentru AGERPRES, că motivul deciziei ar fi acela că nu ar fi fost respectate de către Inspecţia Judiciară dispoziţiile procedurale în ceea ce priveşte procedura disciplinară.

Pe 6 septembrie, Inspecţia Judiciară anunţa că a exercitat acţiunea disciplinară faţă de procurorii Marius Bogdan Bulancea, Paul Silviu Dumitriu şi Jean Nicolae Uncheşelu de la Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura Centrală pentru exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă, în legătură cu dosarul privind Ordonanţa 13.

Potrivit unui comunicat al IJ transmis AGERPRES, acţiunile celor trei procurori au avut ca rezultat încălcarea principiul separaţiei puterilor în stat şi deteriorarea încrederii şi a respectului opiniei publice faţă de funcţia de magistrat.

Referitor la nerespectarea normelor de drept procesual care reglementează competenţa DNA, inspectorii judiciari au apreciat că, prin conduita adoptată de procurorul şef de secţie Marius Bogdan Bulancea şi procurorul şef adjunct secţie Paul Silviu Dumitriu, în ceea ce priveşte înregistrarea denunţului formulat la 31 ianuarie 2017 şi constituirea dosarului, au fost nesocotite o serie de dispoziţii din Codul de procedură penală, Legea 78/2000 şi din Legea 115/1999.

IJ anunţa că a constatat şi nerespectarea normelor de drept procesual în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Acestea impuneau organului judiciar clasarea cauzei fără a efectua acte de urmărire penală, ca urmare a incidenţei unuia dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale, dar şi să nu dispună începerea urmăririi penale cu privire la faptă, întrucât "toate faptele reclamate în cauză priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate şi legalitate care nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror".

"Totodată, inspectorii judiciari au reţinut în sarcina procurorului şef secţie încălcarea dispoziţiilor art. 304 alin. 2 cu referire la prevederile alin. 1 CPP, manifestată în raport de măsurile dispuse în ceea ce priveşte efectuarea urmăririi penale în dosar (în legătură cu desemnarea unui al doilea procuror de caz şi cu semnarea a numeroase adrese întocmite în cauză, transmise altor instituţii, având ca obiect solicitările formulate de către procurorii de caz în interesul urmăririi penale efectuate) şi neexercitarea din oficiu a atribuţiilor privind infirmarea actelor sau măsurilor date de procurorii de caz cu nerespectarea dispoziţiilor legale", se mai arăta în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, urmarea imediată produsă, deşi nu condiţionează existenţa abaterii disciplinare săvârşită în modalitatea identificată, respectiv gravă neglijenţă, constă în încălcarea gravă a principiului separaţiei puterilor în stat - cum s-a constatat deja printr-o decizie din 27 februarie pronunţată de către Curtea Constituţională - în raport de conduita adoptată de procurorii cercetaţi, care s-au considerat competenţi să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative şi, implicit, legalitatea adoptării ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

Potrivit IJ, o altă urmare constă în "deteriorarea încrederii şi a respectului opiniei publice faţă de funcţia de magistrat, cu consecinţa afectării imaginii justiţiei, ca serviciu public". Aceasta s-ar datora faptului că, prin încălcarea normelor de procedură penală de către cei trei procurori, s-a constatat de către instanţa constituţională că "Ministerul Public nu doar că şi-a depăşit atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar şi-a şi arogat atribuţii ce aparţin Curţii Constituţionale sau puterii legislative". AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii