Plantele medicinale, soluțiile de înfrumusețare și alchimia au fost pasiunile mai multor contese și regine din Europa secolului al XV-lea. Unele au rămas în istorie pentru „rețetele” controversate de întinerire și chiar de „restaurare” a virginității.

Implicarea conteselor medievale în medicina alternativă a luat mai multe forme, de la patronajul unor activități științifice și culturale, la experimentele stranii și chiar macabre pe care acestea le făceau.

Elisabeta Bathory, contesa vampir din Evul Mediu

Contesa Elisabeta Bathory (1560 - 1614) a rămas cunoscută pentru legendele despre numeroasele crime pe care le-ar fi săvârșit în castelul Cachtice, din Slovacia, din sadism, dar și animată de dorința de a-și păstra tinerețea.

De mică, Elisabeta a avut privilegiul de a fi educată în religie şi arte, a învăţat mai multe limbi, însă aplecarea ei spre cunoaştere ar fi introdus-o în tainele ocultismului împărtăşite de vrăjitoare şi alchimişti.

Potrivit unor autori, contesa Elisabeta Bathory a crescut ascultând poveşti despre puterile miraculoase de restaurare ale sângelui. După moartea soțului ei, contele Francisc Nadasdy, Elisabeta s-a temut că va îmbătrâni şi îşi va pierde frumuseţea.

Legenda spune că într-o zi, o servitoare i-a smuls accidental părul în timp ce-l pieptenă. Elisabeta a pălmuit fata atât de tare încât aceasta a sângerat. Sângele a căzut pe mâna Elisabetei, care apoi s-a uns cu el pe față, și ar fi observat imediat că pielea ei a luat prospeţimea tinerei servitoare.

A crezut atunci că a găsit secretul tinereţii veşnice. Contesa Elisabeta Bathory le-a cerut majordomilor săi să o dezbrace pe tânără şi să o taie, iar sângele să i-l scurgă într-o cuvă uriaşă în care ea s-a scăldat, în dorința de a-şi înfrumuseţa corpul.

Pe măsură ce timpul a început să se arate în înfățișarea ei, în ciuda acestor băi în sânge, Elisabeta a fost consiliată de vrăjitoarele ei că va trebui să se scalde în sângele unor domniţe şi nu al slujnicelor. Invitate la castelul contesei Bathory, multe tinere din Cachtice au căzut în capcana întinsă de contesă şi de acoliţii săi.

Legenda prințesei vampir a fost transmisă pe cale orală din generație în generație și a devenit un element de folclor în secolul al XIX-lea, însă nu a fost vreodată confirmată istoric. Acuzată de crime, contesa a negat faptele relatate de dușmanii ei însă a sfârșit închisă în castelul ei. Ar fi fost nevoie de sângele a cel puțin 30 de tinere pentru a umple baia care ar fi fost pregătită pentru Elisabeta, arătau unii istorici.

Manualul de secrete al Caterinei Sforza

Tinerețea prelungită nu a fost singurul lucru de preț căutat de contesele pasionate de alchimie și medicină experimentală.

Contesa Caterina Sforza (1463-1509), din Italia, a rămas în istorie datorită unei lucrări controversate, numită „Experimenti”, un manuscris care cuprindea peste 450 de rețete de alchimie, cosmetice și medicină naturistă, culese și încercate de contesă.

Manuscrisul a devenit cunoscut în secolul al XVI-lea, după ce contesa l-a transmis fiului ei, iar mai târziu a fost publicat.

Rețetele strânse aici propuneau combinarea mai multor plante aromatice, medicinale, alimente și minerale, pentru găsirea remediilor pentru diferite boli și a soluțiilor pentru înfrumusețare, tinerețe și vigoare. Unele dintre ele urmăreau restaurarea aparentă a virginității femeilor.

„Într-o rețetă adevărată și minunată, tot ce aveți nevoie este să distilați salvie și apă într-un alambic și apoi, în timp, aplicați amestecul pe vagin. Un pesar cu garoafe pulverizate în vin promitea să asigure aceleași rezultate pentru femeile și fetele de orice vârstă care au fost corupte, pentru a se reîntoarce la starea de cea mai naturală și perfectă fecioară. Alte rețete sunt mai complexe, inclusiv una care implică 10 ingrediente și durează două săptămâni pentru a fi finalizată”, cercetătoarea Meredith Ray, autoarea mai multor lucrări despre Caterina Sforza.

Ce însemna refacerea virginității

Contesa Caterina Sforza a exploatat efectul preparatelor cosmetice asupra frumuseţii feminine , însă unul dintre lucrurile de care s-a arătat preocupată în lucrarea sa Experimenti au fost soluțiile pentru „restaurarea” virginităţii femeilor.

„Atenția pentru simularea sau restaurarea virginității este obișnuită printre paginile cărților de secrete moderne. În cazul Caterinei Sforza, totuși, accentul își asumă o valență suplimentară. În calitate de lider militar, știa importanța aparenței unei persoane publice. A fost un alchimist care a căutat să nu producă aur, ci mai degrabă să creeze metale care aveau aspectul aurului, o femeie care a exploatat puterea de transformare a cosmeticelor asupra frumuseții feminine. Caterina Sforza a înțeles că puterea simulării era pragmatică și extinsă. Nu condiția reală de a fi virgină era importantă în lucrarea sa, ci mai degrabă imitația practică și convingătoare a acelei stări privilegiate cultural”, arăta cercetătoarea Meredith Ray.

Caterina Sforza avea propriul său „laborator” în fortăreața Ravaldino din Forli, unde punea în practică rețetele strânse din diverse surse, în special de la femei. Își dedica ore întregi tratamentelor de înfrumusețare menite să crească farmecul ei. Cu ajutorul farmaciștilor săi, a inventat rețete de frumusețe, poțiuni de dragoste și medicamente, folosind pietre, ierburi, animale.

Din manuscrisul contesei nu lipseau sfaturi pentru a afla dacă o femeie mai este sau nu virgină și reţete pentru bărbaţi care îşi doreau performanţe sexuale şi siguranţa că soţiile lor nu vor mai căuta alţi iubiţi.