Cei mai mulți dintre noi își trăiesc viața fără să fie conștienți de propriile gânduri. Creierul le procesează și le execută fără discuție, ca un bun soldat. Ca să facem acest mecanism complex să lucreze pentru noi, trebuie să facem câteva lucruri.

Pentru a înțelege creierul este important să analizăm mecanismele după care acesta funcționează. Fiecare gând pe care îl avem este asociat de creier cu o imagine, care crează o stare, iar acesta din urmă generează o manifestare.

„Este important să facem diferența dintre creier, minte și gânduri . Creierul este un biocalculator unde au loc toate procesele cognitive. Acesta este format din 72% apă, dendrite, ce sunt proiecțiile ramificate ale neuronilor, și substanța cenușie, care este compusă în cea mai mare parte din neuroni”, explică psihologul Stelian Chivu.

Specialiștii au stabilit că la nivelul creierului sunt între 80 și 100 de milioane de neuroni și aproximativ 500 de trilioane de sinapse. În urma cercetărilor științifice s-a descoperit că creierul produce curent electric, mai exact între 12 și 25 de wați, și are în jur de 100.000 de reacții chimice pe secundă.

În creier se găsește o varietate imensă de programe mentale, meme, șabloane mentale, reflexe necondiționate și obișnuințe. Principala problemă a creierului este consumul foarte mare de energie pe care îl are.

„În fiecare zi avem între 60.000 și 70.000 de gânduri, iar fiecare dintre ele consumă energie. De-a lungul anilor au fost făcute foarte multe studii și s-a constatat că fiecare gând are o fină încărcătură electrică”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Conștienți doar de 2% dintre gândurile noastre

Descoperirile făcute de specialiști sunt uimitoare. Peste 50% din gândurile pe care le avem astăzi fiecare dintre noi sunt, de fapt, cele din ziua precedentă. De asemenea, s-a constatat că majoritatea gândurilor pe care le avem sunt negative, între 40.000 și 50.000 de gânduri în fiecare zi.

Nu în ultimul rând, cercetătorii au descoperit că omul este conștient doar de 2% din gândurile pe care le are. În schimb, când devenim conștienți de gândurile noastre, acestea capătă o încărcătură electrică mult mai mare decât celelalte.

„Gândurile au o anumită cuoare și frecvență și chiar o anumită greutate și formă. Toate aceste lucruri duc la ceea ce în limbaj de specialitate se numește ruminație, ce se traduce prin gândurile negative care se învârt zgomotos în creierul nostru. Când începem să conștientizăm aceste gânduri negative, începem să mărim procentul de 2% de gânduri conștiente și să folosim cu adevărat potențialul creierului, care în bună parte este în stare latentă”, ține să precizeze psihologul Stelian Chivu.

În general sunt puține persoane care reușesc să controleze acest bâzâit aproape continuu al gândurilor negative din creier. Cei mai mulți nici măcar nu conștientizează acest zgomot de fond din creier pentru că se obișnuiesc cu el și nu îi mai dau importanță. Există trei etape: controlul gândurilor, disciplina gândurilor și stăpânirea gândurilor.

Linia fină dintre mintea pozitivă și cea negativă

Când învățăm toate aceste mecanisme de funcționare a creierului, ne descoperim vulnerabilitățile și limitele și găsim căi pentru a le depăși. Este ceea ce specialiștii numesc neuroplasticitatea creierului, ce se traduce prin capacitatea acestuia de a forma conexiuni noi și de a schimba modul în care sunt „îmbrăcate” rețelele sale.

„Pentru a ne controla propriile gânduri este nevoie de răbdare, perseverență și tenacitate. Când devii conștient de propriile gânduri, abia atunci începi să îți pui ordine în ele. Oamenii sunt creatori de obiceiuri. Aceste obiceiuri ne pot face bine sau rău. De pildă, unele dintre ele determină creierul să producă adrenalină și cortizol în exces, numiți și hormonii stresului. În egală măsură, obiceiurile pe care le adoptăm pot activa cei patru hormoni ai fericirii: serotonină, dopamină, oxitocină și endorfine”, explică psihologul Stelian Chivu.

Totul ține de cât de bine reușim să ne controlăm gândurile. Vom avea astfel o minte mai clară sau, dimpotrivă, una mai întunecată. Specialistul spune că stresul este cel mai perturbator factor pentru creier. Gândurile negative amplifică stresul și afectează grav creierul și ele vin la pachet cu emoții perturbatoare, precum vina, rușinea și frica. Schimbându-ne gândurile, ne vindecăm la propriu creierul.

„Oboseala, în special cea cronică, apare din cauza gândurilor negative, care crează emoții pe măsură și care consumă foarte multă energie. Creierul funcționează practic pe pilot automat datorită mecanismelor de care am vorbit anterior. Este necesar să se înțeleagă acest lucru. Când dorim să ne schimbăm creierul, trebuie să înlocuim mecanismele după care acesta funcționează. Creierul poate fi curățat, așa cum o facem fizic când facem duș, și poate fi antrenat, ca oricare alt mușchi din organism”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Cum oprim gândurile

Creierul nu se odihnește niciodată , nici măcar în timpul somnului. Este un alt aspect pe care foarte puțini dintre noi îl știu. Chiar dacă corpul fizic se odihnește, creierul continuă să lucreze. Tocmai de aceea este esențială deconectarea creierului de la avalanșa de gânduri cu care este bombardat zilnic, astfel încât să se poată odihni.

„Dacă avem o transpirație excesivă, creierul poate îmbătrâni cu un an, deoarece conține 72% apă, așa cum aminteam anterior. Tocmai de aceea este important să ne hidratăm constant”, exemplifică psihologul Stelian Chivu.

De aceea este important ca în orice moment al zilei să ne analizăm corpul și ceea ce simțim. Dacă, de pildă, a apărut o emoție de rușine, trebuie să analizăm ce reacție are organismul nostru la aceasta.

Pasul următor este să ne deconectăm de la acest bâzâit stresant al gândurilor negative din creierul nostru, iar cea mai bună cale este o ieșire în natură, o plimbare într-un parc, o meditație sau rugăciune.

Vom înțelege astfel ce este cu adevărat important pentru noi. „Dacă vrei cu adevărat să te schimbi, schimbă-ți gândurile negative”, încheie psihologul Stelian Chivu.