Medicul psihiatru Robert Klitzman, director de programe la Universitatea Columbia, a explicat cum poate fi făcută diferența între demență și îmbătrânirea normală a creierului și explică modurile în care ne putem proteja împotriva declinului cognitiv.

Mulți oameni își fac griji că dezvoltă deficiențe cognitive grave, deși acestea sunt de fapt minore și în limitele îmbătrânirii normale.

„Creierul nostru îmbătrânește și el, pe măsură ce corpurile noastre îmbătrânesc, iar la fel ca alte simptome, tulburările cognitive se încadrează într-un spectru larg, de la „momente senior” minore la demență mai severă, cauzată de Alzheimer, la accidente vasculare cerebrale și la diverse alte afecțiuni care duc la incapacitatea de a lucra, de a conduce sau de a trăi pe cont propriu”, arată psihiatrul Robert Klitzman, într-un articol publicat de The Washington Post.

Semnele îmbătrânirii

Potrivit medicului, declinul cognitiv normal, cauzat de vârstă începe în mod obișnuit la aproximativ 40 de ani și constă în mai multe procese mentale distincte care se schimbă în ritmuri foarte diferite. Modificările pot afecta trei domenii ale cogniției: viteza de procesare, inteligența „cristalizată” și memoria.

„Viteza de procesare vizuală înseamnă cât de repede poate cineva procesa informațiile vizuale, cum ar fi literele și cifrele. Viteza de procesare cognitivă arată cât timp vă ia să procesați informații, să vă gândiți la ele și să răspundeți. Inteligența „cristalizată” include vocabularul, cunoștințele și abilitățile pe care le-ați dobândit în timpul vieții prin educație și experiență. (Vestea bună este că acest lucru tinde să se îmbunătățească în timp). Memoria reprezintă capacitatea creierului de a-și aminti din trecut și de a învăța informații noi”, arată psihiatrul Robert Klitzman.

În cazul îmbătrânirii normale a creierului, inteligența cristalizată rămâne relativ intactă. Dar capacitatea oamenilor de a procesa informații încetinește. Viteza scade cu aproximativ 20 la sută când avem 40 de ani și poate scădea în mod natural cu 40 până la 60 la sută până la 80 de ani. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, memoria li se diminuează.

„Ceea ce este important de reținut este următorul lucru: în timp ce aproximativ 40 lustă dintre cei peste 65 de ani au o tulburare ocazională de memorie asociată cu vârsta, majoritatea oamenilor nu dezvoltă demență. Uneori poate dura ceva mai mult pentru a recupera anumite cuvinte, dar de obicei ni le amintim în cele din urmă. S-ar putea să uităm numele cuiva, dar îl recunoaștem în mod clar dacă îl vedem. Uitarea unui cuvânt, în sine, este în general normală. Nu ne perturbă viața sau capacitatea de a funcționa și nu indică în mod necesar demența iminentă. Important este că încă putem să raționăm, să rezolvăm probleme și să luăm decizii cheie”, scrie autorul articolului publicat în The Washington Post.

Pierderile de memorie sunt semne ale unei deficiențe cognitive ușoare (MCI), pe care oamenii de știință au definit-o ca o stare de tranziție între îmbătrânirea cognitivă normală și demența pe care o dezvoltă unii oameni.

Aproximativ 16 până la 20 la sută dintre americanii de peste 60 de ani au o deficiență cognitivă ușoară, care reprezintă mult mai mult decât procesul normal de îmbătrânire. Aproximativ 10 până la 20 la sută dintre persoanele cu MCI dezvoltă demență în fiecare an.

Cum ne putem proteja împotriva declinului cognitiv

Medicul psihiatru descrie modurile în care oamenii se pot proteja împotriva declinului cognitiv:

Exerciții fizice și mișcarea. Exercițiile fizice care cresc ritmul cardiac (alergare, mersul cu bicicleta sau mersul rapid) și cele de întărire a mușchilor (ridicarea de greutăți), toate ne ajută creierul.

Tratarea tensiunii arteriale și a altor probleme medicale. Toți ar trebui să facem controale medicale regulate pentru a ne asigura că rămânem cât mai sănătoși posibil și pentru a trata orice tensiune arterială ridicată, colesterol ridicat sau alte probleme medicale riscante.

Stimularea creierului. Anumite activități, în special cele care implică învățarea de noi abilități sau comunicarea și interacțiunea cu ceilalți, pot ajuta. Ele includ învățarea de noi jocuri de societate sau jocuri computerizate de antrenament cognitiv care necesită luarea de decizii. Cuvintele încrucișate cresc fluența verbală. Jocurile video și programele de realitate virtuală pot fi și ele benefice, deși studiile despre acestea sunt abia la început și nu sunt încă pe deplin concludente.

Educația. Educația timpurie și cea ulterioară, de asemenea, protejează împotriva derapajelor cognitive ulterioare.

Fixarea unui țel. A avea un simț al scopului, adesea derivat din religie, spiritualitate sau credințe în natură sau într-o „putere superioară”, poate ajuta, de asemenea.

Activități sociale. Interacțiunea și comunicarea cu ceilalți, cum ar fi prin grupuri de carte, organizații religioase sau alte organizații, reduce declinul memoriei și gândirii.

Grija pentru sănătatea mintală. Depresia poate înrăutăți cogniția, așa că obținerea unui tratament pentru probleme de sănătate mintală poate fi de ajutor.

Evitarea alcoolului și a drogurilor recreative. Cu timpul, alcoolul și unele droguri recreative ne afectează și gândirea.

Robert Klitzman este om de știință și autor al cărții: „Doctor, Will You Pray for Me?: Medicine, Chaplains and Healing the Whole Person” (Domnule doctor, vă veți ruga pentru mine?: Medicină, capelani și vindecarea întregii persoane).