Secretele surprinzătoare ale longevității, dezvăluite de un expert în imunologie care și-a testat propriul corp
Un expert cu 25 de ani de cercetare academică la activ, profesor de imunologie a virusurilor la Imperial College din Londra, s-a transformat în propriul cobai din dorința de a descoperi cum să-și prelungească viața . Concluziile l-au surprins chiar și pe el, fiind cu totul diferite de așteptări.
Dr John Tregoning profesor în imunologie la Imperial College din Londra Colaj capturi video YouTube
Experimentul a început ca o odisee personală a sănătății, pe care autorul, dr. John Tregoning, a documentat-o în noua sa carte, „Live Forever?” – un ghid curios al unui om de știință despre bunăstare, îmbătrânire și moarte - care va fi lansată luna viitoare.
În contextul în care cercetătorii din Silicon Valley susțin că putem înfrunta moartea printr-un cocktail de suplimente de vitamine, somn mai bun și exerciții fizice intense, profesorul a trecut printr-o serie de teste pentru a descoperi cheia longevității. Concluzia sa surprinzătoare, împărtășită celor de la The Telegraph , ar putea să-ți economisească o avere.
„Nu suntem doar suma genelor noastre - sănătatea este rezultatul unei combinații infinite”
Neconvins de afirmațiile cercetătorilor, expertul britanic a ales să-și secvențieze genele , descoperind că are un tip întâlnit frecvent la atleții de elită – un potențial care, din păcate, a fost irosit din cauza lipsei de antrenament și a incompetenței generale la sport. De asemenea, a realizat un set complet de 150 de analize de sânge.
Primul semn de alarmă a venit de la nivelul CRP (proteina C-reactivă), un indicator al unor posibile afecțiuni grave. Dar și-a amintit că era răcit la momentul testării, ceea ce ar fi putut contribui la creșterea acestuia. Un alt indicator îngrijorător a fost mărimea abdomenului, dar a ajuns la concluzia că „banii cheltuiți pe testele diagnostice nu l-au ajutat cu nimic nou”, întrucât știa deja că avea o problemă legată de greutate .
„Toate cheltuielile nu m-au adus mai aproape de a înțelege ce îmi rezervă viitorul. Una dintre dificultăți este că nu suntem doar suma genelor noastre. Sănătatea noastră este rezultatul unei combinații aproape infinite de interacțiuni cu mediul înconjurător. De-a lungul vieții, aceste mici evenimente se adună: expunerea excesivă la UV, alcool în exces, infecții și, uneori, pur și simplu ghinion. Majoritatea prognozelor medicale se bazează pe studii ale unor grupuri mari de oameni asemănători, dar se confruntă cu dificultăți în a capta complexitatea individuală. Și, indiferent ce ți-ar spune unii, inteligența artificială nu poate rezolva această problemă. Douglas Adams avea dreptate când spunea în «Ghidul autostopistului galactic»: «Dacă nu știm întrebarea, cum putem înțelege răspunsul?»”, a recunoscut expertul britanic.
În final, a ajuns la concluzia că are șanse de supraviețuire similare cu restul britanicilor, iar principalele cauze de deces rămân aceleași: atacul de cord, demența, cancerul etc.
De la tehnici bizare, precum senzorul pentru organe sexuale, la înot sau dietă
Căutând soluții pentru a întârzia apariția bolilor și a morții, imunologul a ajuns la concluzia că cel mai bun sfat rămâne acela de a adopta un stil de viață sănătos: alimentație echilibrată, mișcare regulată și evitarea fumatului și a alcoolului.
Totuși, dornic să-și permită și câte o halbă de bere sau o farfurie de cartofi prăjiți din când în când, a început să testeze abordări mai neconvenționale pentru a compensa stilul de viață nesănătos. Astfel, a descoperit tehnici bizare, promovate adesea de guru și tehnologie, precum un senzor pentru erecțiile nocturne, pe care susține că nu l-a încercat, însă s-a lăsat atras de abordările „wellness” mai sigure și mai accesibile pentru auto-experimentare.
Primul său experiment a fost înotul în apă rece în Canalul Mânecii. Deși a avut echipamente performante, vreme favorabilă și o bună adaptare la condițiile de înot, a observat că riscurile (de înec, hipotermie sau atac de cord) sunt la fel de mari ca și beneficiile posibile ale acestei practici.
În căutarea unor alternative mai sigure, a descoperit un factor de risc major: hipertensiunea arterială, care poate duce la probleme grave precum accidente vasculare cerebrale. Din dorința de a evita medicamentele, a încercat consumul de suc de sfeclă roșie, cunoscut pentru presupusele sale beneficii în scăderea presiunii arteriale. Totuși, efectele au fost nesemnificative, iar singura schimbare evidentă a fost culoarea urinei.
„Exercițiile fizice au adus cele mai clare beneficii - doar 150 de minute de mișcare”
O metodă mai simplă și eficientă s-a dovedit a fi creșterea activității fizice.
„Exercițiile fizice au adus cele mai clare beneficii, protejând organismul de diverse boli asociate îmbătrânirii. Ele îmbunătățesc circulația, ajută la menținerea greutății ideale, protejează articulațiile și contribuie la controlul nivelului de zahăr din sânge”, a recunoscut dr. John Tregoning.
Dar o accidentare la mușchiul gambei, cauzată de neglijarea încălzirii corespunzătoare înainte de exerciții, a încetinit progresul experimentului: „Totuși, vestea bună este că pragul pentru beneficiile exercițiilor fizice este destul de scăzut”. Chiar și mai mic decât cei 10.000 de pași pe zi, care au devenit un concept popular inspirat de simbolul japonez pentru numărul 10.000, care seamănă cu un om care merge pe jos .
„Doar 150 de minute de mișcare pe săptămână sunt suficiente pentru a observa beneficii, iar partea și mai bună este că nu sunt necesare cheltuieli suplimentare”, a mai menționat profesorul.
Veștile proaste: alcoolul
Imunologul a analizat inclusiv legătura dintre consumul de alcool și sănătate și a ajuns la concluzia că nu există vești bune pentru cei care „mai gustă” câte un pahar: „ Alcoolul este o toxină. Dăunează corpului. Și face acest lucru într-un mod exponențial: un pahar este nociv, două pahare sunt și mai dăunătoare, iar trei pahare sunt dezastruoase”.
La fel cum fermierii olandezi de canabis susțin că iarba lor este „sănătoasă” datorită „antioxidanților”, nici vinul roșu nu oferă beneficiile pe care le sugerau miturile populare din trecut, a mai menționat expertul.
Calorii consumate vs. calorii arse
În încercarea de a descoperi secretele unei vieți mai lungi și sănătoase , expertul a testat și efectele restricției calorice, observând cât de important este rolul alimentației în viața noastră. După o săptămână de post, a recunoscut: „A nu mânca a fost, într-adevăr, o metodă eficientă de pierdere în greutate. Am slăbit 2,5 kg într-o săptămână și am redus circumferința taliei cu un centimetru”.
Cu toate acestea, nu a putut confirma dacă acest regim a declanșat procesul de „curățenie moleculară” cunoscut sub numele de autofagie.
Între timp, a suplimentat aportul de fibre și s-a forțat să consume alimente fermentate pentru a-și optimiza microbiomul intestinal. „Dacă aceasta ar fi fost o lucrare științifică, aș fi numit-o «studiu cu intervenții controlate pe o perioadă liniară». Dar realitatea este mult mai simplă”, a constatat după ce a colectat trei mostre de fecale pe parcursul a două săptămâni: una de referință, una după o noapte de bere și curry și una după 10 zile de dietă bogată în kimchi (preparat tradițional coreean, fermentat ) și fibre (30 g pe zi). Rezultatul surprinzător a fost că, din perspectiva microbiomului său, era mai bine să consume curry și bere decât kimchi.
„Recunosc, aceasta nu este o recomandare de sănătate – fibrele au beneficii clare, în special pentru reducerea riscului de cancer colorectal. Totuși, evitați să cheltuiți sute de lei pentru analize sofisticate ale scaunului”, a concluzionat imunologul, explicând că ceea ce arată microbiomul din fecale nu oferă o imagine completă a sănătății intestinale sau a bacteriilor benefice.
Cheia unei vieți lungi și fericite
Când părea pe punctul de a se descuraja, expertul a descoperit un element esențial pentru sănătate: să fii sociabil. De altfel, chirurgul general al Statelor Unite a avertizat recent că izolarea este la fel de nocivă pentru sănătatea pe termen lung precum fumatul a 15 țigări pe zi.
„Nevoia de conectare socială explică multe dintre obiceiurile care prelungesc viața : efectele benefice care nu pot fi ușor explicate din punct de vedere fiziologic devin clare prin prisma fericirii și interacțiunii cu ceilalți. Jocurile (interacțiunea socială); înotul în aer liber (fericirea); o cantitate mică de ciocolată (fericirea). Atâta timp cât eviți riscurile cunoscute – tutunul, consumul excesiv de alcool și zahăr – cheia unei vieți lungi este să te conectezi cu alți oameni și să obții bucurie din aceste legături. Există o scară a beneficiilor. Cel mai bine este să combini aspectele sociale, fizice și mentale – să asculți muzică acasă cu cineva drag, să mergi la un concert cu cei apropiați sau să cânți într-un cor. Acest principiu se aplică și mâncării: o masă ocazională de fast-food cu prietenii valorează mai mult decât o viață întreagă de quinoa mâncată singur”, a recunoscut profesorul de imunologie de la Imperial College din Londra.
Chiar și Woody Allen spunea: „Poți trăi până la o sută de ani dacă renunți la toate lucrurile care te fac să vrei să trăiești până la o sută de ani”.
Această idee se reflectă și în dietă , după cum a concluzionat expertul britanic John Tregoning: „Să urmezi o dietă restrictivă caloric, bogată în fibre, cu doze precise de vitamine, aminoacizi și nutrienți , fără sare sau alimente ultra-procesate, este o provocare. Să o urmezi și să menții vreun gust plăcut este imposibil. Am observat acest lucru mai ales când am încercat o astfel de dietă: nu includea fructe sau legume proaspete, iar singurele lucruri verzi erau măslinele. Răspunsul nu este doar să extindem durata vieții, ci să prelungim perioada de sănătate și, cel mai important, pe cea de fericire. Pentru mine, este mai bine să trăiești mai puțin, dar fericit, decât mai mult, dar nefericit. Așa că, da, vom muri cu toții, dar nu trebuie să murim nefericiți. Folosește banii pe care i-ai fi cheltuit pe ultimele tendințe în modă pentru a face lucruri care îți aduc bucurie, alături de oamenii pe care îi iubești. Aceasta este rețeta pentru o viață mai bună!”.
Sursa: adevarul.ro
