Primul submarin din România a fost construit în anii interbelici și a costat o sumă impresionantă, însă a fost folosit cu succes în Al Doilea Război Mondial. Una dintre operațiunile militare în care a fost implicat a intrat în istorie.

Planurile pentru construcția primului submarin românesc au fost anunțate de la începutul secolului XX, însă Primul Război Mondial a amânat realizarea lor.

Abia în 1926, România a comandat construcția primului submarin care avea să fie folosit de Marina militară română. Submarinul NMS Delfinul (Nava Majestății Sale Delfinul), cu o lungime de aproape 70 de metri, dotat cu șase torpile și un tun, a fost construit în următorii cinci ani în baza navală italiană la Fiume.

Cum a fost construit primul submarin din România

În 1931, la primele probe realizate submarinului, acesta s-a defectat. Autoritățile române acuzau că la construcția lui, estimată la peste 135 de milioane de lei, au fost folosite materiale de slabă calitate.

„În 1931, Delfinul a fost scos la probă. Numai câteva manevre au fost suficiente. Prova a plesnit. S-a produs o explozie la acumulator. Vinciul s-a rupt. Pe tuburi, câlţi şi înădituri. Din cauza acestor defecte de construcţii, Delfinul a fost remorcat la şantier. Termenul stipulat în contracte expirând, statul român a reziliat contractul”, arăta ziarul Cuvântul, în 1932.

Statul român a cerut în instanță despăgubiri, însă în cele din urmă, lucrările la submarin au fost reluate, iar submersibilul a fost livrat României abia în 1936.

„Încă din 1913 s-a pornit la strângerea fondurilor pentru construirea primului submarin românesc. Intervenind războiul, el n-a mai putut fi comandat, aşa că lucrurile s-au amânat până după terminarea războiului. In decembrie 1931, în urma comenzii făcute, în Italia, o comisiune s-a dus să recepţioneze submarinul. Deoarece el nu era încă în stare de a fi livrat la data prevăzută în contract, adică decembrie 1931, ministerul Armatei a refuzat să acorde o amânare şi a dat în judecată şantierele italiene. Procesul a durat trei ani şi s-a terminat prin a se da câştig punctului de vedere românesc. Între timp au început noi tratative și de curând au plecat în Italia membrii comisiunii pentru a recepţiona submarinul. S-au făcut toate experienţele si exerciţiile necesare şi s-a constatat că el îndeplineşte condiţiile unei desăvârşite construcţii”, informa, în 1935, Inspectoratul Marinei române.

Submarinul Delfinul în Al Doilea Război Mondial

Statul român a inaugurat submarinul NMS Delfinul în 15 august 1936 și l-a folosit în operațiuni militare, în Al Doilea Război Mondial.

În perioada 1941 - 1942, submarinul NMS Delfinul a fost folosit în mai multe misiuni în largul Mării Negre , iar membrii echipajelor aflate la comanda sa au fost avansați și decorați pentru succesele obținute. În 1943, căpitanul său, Constantin Costăchescu, a fost decorat mai târziu cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a.

„Se acordă căpitanului Costăchescu C. Constantin pentru eroismul și sângele rece, elanul și disprețul de moarte de care a dat dovadă la comanda submarinului Delfinul. În timpul celor șapte misiuni de războiu, executate în condițiuni din cele mai grele a reușit să scufunde o navă sovietică de transport de 12.000 tone și prin măsurile luate să-și salveze submarinul și echipajul, ori de câte ori a fost atacat de submarinele, vedetele sau aviația inamică, revenind neatins la baza de plecare”, arăta Decretul publicat în 1943, în Monitorul Oficial al României.

În timpul războiului, mai multe nave sovietice au avut de suferit de pe urma confruntărilor cu submarinul NMS Delfinul. Unele bătălii au fost relatate în presa vremii.

Submarinul românesc Delfinul, comandat de căpitanul Costăchescu, întors dintr-o lungă croazieră în apele sovietice, a adus vestea scufundării unui transport sovietic de 12.000 tone, victorie anunţată şi de comunicatul oficial german din 8 Noiembrie 1941.

Acest fapt merită să fie cunoscut de toată suflarea românească, informa ziarul Universul, în 11 noiembrie 1941.

„Delfinul se afla în apele Crimeei, la câteva mile marine sud-est de Yalta. A aşteptat la pândă câtva timp în faţa portului. Pe la orele 9, zăreşte un convoi de vase sovietice ieşind din port, escortat de nave de războiu, îndreptându-se spre sud-est. Comandantul a ales vasul cel mai important din convoi, de 12.000 tone, a căutat poziţia cea mai favorabilă, şi a lansat o torpilă. A urmărit cu periscopul drumul şi explozia torpilei, care a lovit în plin, în mijlocul vasului. La un minut după explozia torpilei, vasul sovietic a explodat violent, s-a rupt în două şi s-a scufundat imediat, de unde s-a putut înțelege că fusese încărcat cu muniţii, pe care bolşevicii încercau să Ie evacueze din Crimeea”, informa Marina română, citată de ziarul Universul.

Convoiul atacat de submarinul Delfinul s-a împrăştiat, vasele au reintrat în goană în port, iar cele de război au început să brăzdeze marea, în căutarea Delfinului, arăta ziarul Universul.

„De acolo de unde se retrăsese, a putut urmări toate aceste frământări ale inamicului, care, timp de 8 ceasuri, a evoluat pe locul de unde pornise torpila şi l-a grenadat în 23 de rânduri. Submarinul era însă departe, sub apă.Când totul s-a liniştit, Delfinul a plecat spre patrie, cu bucuria datoriei împlinite. Cea dintâi torpilă lansată de submarinul nostru ne-a adus cea dintâi mare faptă de arme, cea dintâi mare victorie a lui, dar, fără îndoială, ea nu va fi cea din urmă”, informa Marina română, în comunicatul publicat de ziarul Universul.

Note secrete CIA despre România și planurile sovieticilor

Submarinul a fost avariat în urma altor operațiuni militare, iar după război a fost scos din uz, fiind confiscat de sovietici.

În acei ani, porturile Constanţa şi Mangalia au fost militarizate de sovietici, echipamentele care au preluat și echipamentele militare. În secret, se pregăteau construcții importante în industria maritimă de război, unele vizând construcția unui canal pentru submarine, la Mangalia, arătau note informative păstrate în arhivele Agenției Centrale de Informații (CIA) a SUA.

„La sfârşitul anului 1949, o unitate de cercetători formată din trei ingineri civili şi trei muncitori a ajuns la Mangalia. Grupul s-a ocupat de studierea zonei dintre portul şi Lacul Mangalia, informându-I pe localnici că va lucra la îmbunătăţirea alimentării cu apă a oraşului. Adevăratul obiect al studiului a fost construcţia unui canal care lega portul de lacul Mangalia, pentru a fi folosit de submarinele care vor avea baza în lac. O sumă de şase miliarde de lei a fost alocată proiectului, care includea şi reparaţii la sistemul de apărare din zona Mangaliei. Este aşteptat ca noul canal să facă legătura cu lacul, în locaţia Bas Punar, numită şi ferma Coman. În acest moment trei izvoare ajung în lac. S-a raportat că acest canal va avea o lăţime de 35 – 40 de metri şi o lungime de 700 – 800 de metri”, arătau informatorii CIA, într-o notă din 1952.

Planurile de construcție a unei baze militare sovietice pentru submarine la Mangalia, acolo unde a rămas submarinul, au dus la evacuarea zonei.

„Submarinele au fost de asemenea raportate de surse de încredere, iar deplasarea lor a fost observată. Este menţionat că acestea rămân, de asemenea, în port doar pentru scurt timp. În general, traficul de la Mangalia nu este considerabil deoarece este exclusiv de natură militară”, arătau informatorii CIA, într-o notă din 1952.

În ce privește submarinul NMS Delfinul, sovieticii plănuiau refacerea sa, potrivit unor rapoarte secrete ale spionajului american, din 1952.

„Întreaga structură a submarinului Delfinul va fi schimbată, pentru că acesta este vechi și a fost avariat în timpul războiului. Lucrările nu au început încă, deoarece camerele de submersie și motoarele noi, comandate din Anglia, nu au ajuns. Dezafectarea lui va fi grăbită, pentru a putea fi gata atunci când noile componente vor fi aduse, astfel că lucrările ar putea fi realizate până în toamna anului 1952. După îmbunătățiri, submarinul va putea rămâne sub apă pentru 24 de ore”, arăta o notă secretă a CIA, din 1952.

În anii, ‘50, submarinul NMS Delfinul a fost redat României, însă ajunsese o epavă, potrivit unor autori. În anii ‘70, după ce a fost scos definitiv din uz, unele dintre instalațiile sale, ca motorul diesel Krupp și manometrul, au devenit piese de muzeu. România s-a dotat atunci cu un nou submarin, numit tot Delfinul, construit în URSS.