Modificarea tiparelor alimentare pe care le considerăm normale de mult timp poate avea un impact semnificativ asupra procesului de îmbătrânire .

De-a lungul istoriei, omenirea a visat la tinerețea veșnică – fie printr-o substanță miraculoasă capabilă să oprească îmbătrânirea, fie prin elixirul vieții sau Fântâna Tinereții. Deși aceste mituri nu au trecut testul științific, dorința de a încetini timpul persistă. Astăzi, știința modernă caută să ofere răspunsuri acolo unde înainte existau doar legende.

Deși tinerețea eternă rămâne un ideal imposibil, încetinirea procesului de îmbătrânire este realizabilă. Aceasta este concluzia profesorului de genetică de la Universitatea Harvard, David Sinclair , unul dintre cei mai mari experți în domeniul longevității .

După peste două decenii de cercetare a efectelor dietei, postului și stilului de viață asupra îmbătrânirii, Sinclair subliniază un principiu esențial: mănâncă mai puțin, mai bine și la momentul potrivit pentru a-ți prelungi viața , relatează El Español.

Aceste recomandări nu sunt doar concluzii teoretice, ci și parte din rutina sa zilnică. Pe scurt: mănâncă mai puțin, dar mănâncă mai sănătos.

Trucuri pentru un stil de viață echilibrat

De-a lungul carierei sale, Sinclair a subliniat, în numeroase intervenții, beneficiile dietei mediteraneene ca fiind una dintre cele mai bune opțiuni nutriționale disponibile, datorită bazei sale vegetale și a conținutului bogat în grăsimi sănătoase, fibre și antioxidanți.

Deși în rutina personală evită peștele, profesorul de genetică recunoaște că un consum moderat de acizi grași omega-3 , prezenți în pești precum somonul sau macroul, poate avea efecte pozitive asupra longevității .

Modelul mediteranean, explică Sinclair, ajută la prevenirea bolilor cardiovasculare și la reducerea inflamației celulare, doi factori direct legați de îmbătrânirea accelerată . Ingrediente precum leguminoasele, nucile, uleiul de măsline, legumele și cerealele integrale formează o bază nutrițională care se aliniază cu recomandările sale: bogată în nutrienți, săracă în zahăr și cu un puternic efect antioxidant.

Mănâncă mai puțin, dar mai sănătos

În opinia expertului Harvard, nu este suficient doar să ne concentrăm asupra a ceea ce mâncăm, ci și asupra cantității. De aceea, dieta sa zilnică se reduce la o singură masă completă pe zi, de obicei cina . Aceasta include ingrediente precum orez, manioc, cușcuș, migdale sau legume, toate în principal de origine vegetală.

Dacă mănâncă la prânz, optează de obicei pentru o salată ușoară, iar atunci când simte nevoia de ceva suplimentar, alege cantități mici de alimente specifice: „Dacă îmi este puțin foame, ronțăi un pic de ciocolată neagră 80% sau câteva nuci”.

Datorită acestui tip de alimentație, geneticianul David Sinclair (55 de ani) susține că și-a îmbunătățit nu numai indicatorii de sănătate, dar și-a recăpătat și claritatea mentală. Așa cum explică el: „Am recăpătat creierul pe care îl aveam la 20 de ani. Credeam că era din cauza vârstei, dar nu era așa, era stilul meu de viață.”

Alimentele ultraprocesate și zahărul adăugat trebuie eliminate din dietă

Una dintre convingerile cele mai puternice ale profesorului de genetică este că alimentele ultraprocesate și zahărul adăugat trebuie eliminate din dietă.

Deși, timp de mulți ani, a crezut că mănâncă sănătos, recunoaște că alimentația sa anterioară, bogată în brânză și vin roșu, era departe de a fi ideală: „Este important să știm că datele recente despre alcool arată că chiar și un pahar pe zi poate afecta celulele cerebrale”.

Atât de mult a aplicat aceste principii, încât în prezent a eliminat aproape complet alcoolul, produsele lactate și alimentele procesate industrial din dieta sa.

Deși, în ocazii speciale – cum ar fi o sărbătoare sau un eveniment social – poate face o excepție, el insistă că beneficiile fizice și mentale au fost remarcabile de când a adoptat aceste obiceiuri noi .

Când să mănânci: cheia postului intermitent pentru longevitate

Dacă am discutat despre ce și cât, nu putea să lipsească și când. David Sinclair este un susținător fervent al postului intermitent, în special al modelului 16/8 (șaisprezece ore de post și opt ore de alimentație).

Potrivit explicațiilor sale, reducerea frecvenței și a orei meselor este esențială pentru activarea genelor longevității: „Cred că trei mese pe zi, plus gustările , sunt prea mult. Pun corpul într-o stare de abundență, iar acest lucru oprește activarea genelor noastre de longevitate ”.

În practică, aceasta înseamnă că nu ia micul dejun – consumă doar lichide, polifenoli și suplimente antioxidante, precum resveratrolul – și adesea sare peste prânz, rezervând aportul caloric principal pentru seară .

„Pe parcursul zilei, rareori iau prânzul. Poate o salată mică, dar în general încerc să nu mănânc mult până seara ”, a mai menționat omul de știință, cunoscut drept „gurul de la Harvard”.