Dacă Ucraina organizează alegeri în timpul ostilităților, va pierde războiul, consideră Oleksi Danilov, secretarul Consiliului de Securite și Apărare Națională al Ucrainei.

"Pot spune: de îndată ce agitatorii vor intra în tranșee, vom pierde. Agitația nu poate fi în tranșee, iar oamenii noștri sunt în tranșee. Și sarcina statului este destul de simplă - să se asigure că toată lumea votează”, a spus Danilov la postul TV 1+1 .

El a subliniat că atunci când este vorba de toată lumea, nu se referă doar la militari, ci și la persoanele strămutate care se află în prezent în străinătate.

„Oamenii care încep să dea sfaturi trebuie să înțeleagă că trebuie să trăiască în realitățile noastre, și nu în realități în care totul este bine, nu există explozii”, a spus Danilov.

Organizarea unor alegeri corecte pare aproape imposibilă deocamdată pe fondul războiului și al cenzurii mass-media, dar presiunea de a schimba acest lucru este în creștere.

Dacă Rusia nu ar fi invadat Ucraina, fosta republică sovietică trebuia să organizeze alegeri parlamentare luna viitoare și un vot prezidențial în martie 2024.

Dacă alegerile ar putea sau ar trebui să aibă loc este din nou un subiect viu de discuție la Kiev, după ce senatorul american Lindsey Graham a cerut la sfârșitul lunii august ca Kievul să organizeze alegeri „libere și corecte”, chiar și atunci când este sub atacul total al rușilor.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski sugerează cu fermitate că vrea să candideze pentru un al doilea mandat. „În 2024, dacă războiul va continua și dacă vor avea loc alegeri, nu îmi voi abandona niciodată țara. Pentru că eu sunt garantul Constituției și o voi apăra în orice caz”, a spus el într-un interviu recent acordat radiodifuzorului public portughez RTP.

Zelenski i-a răspuns lui Graham spunând că este pregătit – dacă parlamentul este de acord – să modifice legea marțială care interzice țării să organizeze alegeri în timp de război, dar este un subiect care ridică întrebări majore cu privire la legitimitatea democratică: majoritatea canalelor de televiziune sunt puternic controlate de guvern, soldații ar trebui să voteze în tranșee din prima linie și milioane de ucraineni au fugit în străinătate.

Conștient de toate aceste obstacole, Zelenski susține că Occidentul ar trebui să ajute Ucraina să organizeze votul pentru aproximativ 6,2 milioane de refugiați ucraineni, care au părăsit țara după invazia Rusiei din februarie 2022. El a mai spus că partenerii Ucrainei vor trebui să ofere încă 5 miliarde de grivne (120 de milioane de euro) pentru a înființa secții de votare și a trimite observatori, în special în cele mai complexe zone, cum ar fi zonele de luptă.

Observatorii, analiștii politici și chiar parlamentarii opoziției, care au vorbit cu jurnaliștii de la Politico, sunt de acord că Ucraina nu poate garanta un proces electoral liber, corect și sigur în timp ce Rusia lovește Ucraina cu rachete, canalele TV sunt cenzurate și 20% din teritoriu nu ar putea să voteze întrucât este ocupat de forțele Kremlinului.

„Îmi dau seama că mediul de securitate pentru a desfășura alegeri ar fi o provocare. Cu toate acestea, nu mă pot gândi la o investiție mai bună pentru stabilitatea Europei decât să ajut Ucraina să supraviețuiască ca o democrație independentă, autonomă, bazată pe statul de drept. Aș încuraja toți aliații Ucrainei să ajute să ofere asistență financiară și tehnică pentru a sprijini acest efort”, a spus Graham într-un tweet.

Olga Aivazovska, șeful consiliului de administrație al rețelei civice Opora, un organ de supraveghere a alegerilor din Ucraina, a avertizat despre pericolele alegerilor premature.

„Alegerile sunt despre libertatea de exprimare, libera circulație, fără cenzură, comunicarea cu alegătorii, activitățile partidelor politice etc. Toate acestea nu pot fi garantate în faza fierbinte a războiului”, a spus ea pentru politico.eu.

Pericolul care se profilează este că, fără o concurență politică corectă, ceea ce ar fi imposibil în condițiile restricțiilor impuse de guvern în timp de război, ar putea exista o delegitimizare a puterii.

„Astfel de alegeri ar fi departe de a fi un act de democrație în timpul războiului. Țara ar putea obține conducători aleși doar de cetățenii din partea Ucrainei care nu este ocupată de Rusia. Și asta va ajuta Kremlinul să repare noua realitate geopolitică a controlului asupra celeilalte părți a Ucrainei”, a adăugat Aivazovska.

Risc de dezbinare

Zelenski spune că înțelege logica partenerilor Ucrainei care îndeamnă Kievul să organizeze alegeri în timpul războiului.

„Dacă protejați democrația, atunci chiar și în timpul războiului ar trebui să vă gândiți la această protecție. Alegerile sunt una dintre modalitățile de a face acest lucru. Dar nu degeaba alegerile sunt interzise de lege în timpul războiului. Este foarte greu să le ții”, a spus Zelenski.

El a adăugat că nimeni nu i-a arătat încă cum să organizeze alegeri pentru militarii din prima linie și pentru refugiații din străinătate.

Deși este posibil să ajute la organizarea votului în străinătate, Dmitro Razumkov, un deputat ucrainean care a fost directorul de campanie politică al lui Zelenski în 2019, dar acum este în opoziție, a glumit că ar dori să vadă cum observatorii străini își vor instala misiunile pe linia frontului în condiții de bombardament constant.

„Nici parlamentarii, nici comisia electorală centrală nu pot spune cât timp va dura crearea noului registru electoral. Unde sunt alegătorii noștri și cum să organizăm acest proces? În țara noastră, o parte imensă de teritoriu este fie sub ocupație, fie infrastructura de acolo este distrusă, nu există oameni, nicio posibilitate de a organiza procesul electoral pe teren”, a declarat Razumkov pentru Politico.

Dacă nu ar fi suficient de rău, orice campanie electorală înseamnă o critică la adresa actualului guvern, iar asta duce la dezbinare atunci când națiunea trebuie să rămână cât mai unită posibil, a adăugat Razumkov. „Alegerile înseamnă, de asemenea, agitație și acces la mass-media pentru toți candidații. Și nu am primit o invitație la televiziunea de stat a Ucrainei de secole”, a adăugat Razumkov.

Cât pot fi amânate alegerile

Experții sunt de acord că ar fi extrem de greu să organizezi alegeri în timpul războiului, dar nu imposibil.

„O țară [în] război, nu se potrivește prea bine cu organizarea de alegeri. Dar, în același timp, e bine că au acea dezbatere. De asemenea, arată ce fel de țară sunt. Ei prețuiesc democrația. Așa că, bineînțeles, le las pe seama lor. Și vom vedea care este rezultatul”, a declarat ministrul olandez al apărării Kajsa Ollongren pentru PO

„Dacă războiul se prelungește pentru câțiva ani, va exista inevitabil o dezbatere despre alegeri. Va depinde de amploarea luptei”, a adăugat analistul. Totuși, parlamentul trebuie să anuleze interzicerea alegerilor în timpul războiului, să voteze modificări la buget pentru a găsi banii pentru alegeri și să schimbe codul electoral.

„Avem nevoie de proceduri care să permită persoanelor care și-au schimbat locul de reședință să voteze pentru că milioane de oameni și-au părăsit casele. Ar trebui să li se ofere posibilitatea de a vota”, a spus Fesenko. „Previzez că am putea avea alegeri în 2024. Dar realitatea va depinde de amploarea ostilităților. O nouă escaladare va însemna că nu va fi nici un vot”, a adăugat el.

Ar putea fi nedrept să ne așteptăm ca Ucraina să își îndeplinească acest angajament pe termen scurt, a declarat pentru POLITICO Sam van der Staak, director pentru Europa la Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală.

„Pentru Ucraina și provocările cu care se confruntă, o astfel de includere în procesul decizional este mai importantă acum ca niciodată”, a spus el. „Dacă coborâm ștacheta pentru Ucraina, ar fi contrar propriilor dorințe ale țării de a fi tratată ca o democrație deplină și poate chiar alimenta propaganda”.

Mai devreme sau mai târziu, alegerile vor trebui să aibă loc, a declarat pentru Politico Volodimir Fesenko, analist politic ucrainean.