Seceta extremă a produs în acest an pagube imense în agricultură, multe dintre culturile însămânţate în toamna lui 2019 şi în primăvara acestui an au fost distruse, până la această dată fiind consemnate pagube pe circa 2,3 milioane de hectare dintr-un total de peste 6 milioane hectare însămânţate.

Un prim efect al condiţiilor meteo nefavorabile a fost o scădere drastică a producţiilor, atât în sectorul vegetal în mod direct, cât şi în cel zootehnic, însă ministerul dă asigurări că necesarul intern pentru consumul uman şi cel industrial este acoperit fără a se crea situaţii conjuncturale de presiune pe piaţă.

Peste această situaţie s-a suprapus şi epidemia de coronavirus, care a avut efecte negative asupra activităţii fermierilor şi asupra posibilităţii acestora de a vinde producţia.

Datele oficiale anunţate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale arată că peste 1,18 milioane de hectare cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz şi rapiţă au fost distruse de secetă şi peste 1,21 milioane de hectare cu porumb şi floarea soarelui.

Fermierii români, încă foarte vulnerabili în faţa fenomenelor meteo extreme, au înregistrat pagube serioase în anul agricol 2019/2020, susţinând că este cel mai greu din ultimii 50 de ani. Aceştia au solicitat ajutorul autorităţilor pentru a depăşi greutăţile şi chiar pentru a evita falimentul. Până în prezent, Guvernul a alocat 850 de milioane de lei pentru acoperirea pierderilor înregistrate la culturile însămânţate în toamna trecută, dar a promis şi alte despăgubiri pentru culturile din primăvară, respectiv pentru porumb şi floarea soarelui, însă, în opinia fermierilor, măsurile sunt insuficiente. De aceea, fermierii au solicitat MADR declararea stării de calamitate în agricultură şi amânarea ratelor pe care le au la bănci, măsuri care au destabilizat relaţiile dintre ei şi traderi, două categorii care trebuie să funcţioneze împreună pe piaţa cerealelor.

*** Ce spun autorităţile
La începutul acestei săptămâni, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, declara că la ora actuală se caută o soluţie cât mai corectă pentru toţi jucătorii de pe piaţă, iar cel mai rezonabil compromis ar fi dacă se va ajunge la un acord între toate părţile implicate în aşa fel încât să nu piardă definitiv niciunul.

"Eu cred că cel mai rezonabil compromis ar fi dacă se ajunge la un acord. Încercăm să găsim un acord între părţile respective în aşa fel încât să nu piardă definitiv niciunul. Anul acesta va trece, anul viitor iarăşi vor avea nevoie unii de alţii (...) Acum corect ar fi să treacă împreună prin greutăţi", a spus Oros, recunoscând că relaţia cu traderii este cea mai sensibilă.

În data de 15 septembrie, Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG) privind declararea stării de calamitate de către comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă pentru fenomenul de secetă pedologică. Acesta creează cadrul legislativ pentru declararea stării de calamitate din cauza secetei în zonele în care zona afectată depăşeste 50% din suprafaţa agricolă a localităţii sau a judeţului.

Documentul precizează că, odată cu declararea stării de calamitate în anumite localităţi sau judeţe, fermierii din acele zone nu vor mai putea fi sancţionaţi sau chiar executaţi silit pentru neîndeplinirea unor obligaţii contractuale faţă de traderi sau furnizori de inputuri agricole. Conform notei de fundamentare a proiectului, în unele judeţe din sudul şi sud-estul ţării, zona calamitată depăşeşte 50% din suprafaţa agricolă a judeţului, iar fermierii afectaţi de secetă sunt în imposibilitatea de a îndeplini obligaţiile contractuale de livrare a produselor agricole primare.

Starea de calamitate se declară pe an agricol sau campanie agricolă, după caz, şi după producerea efectelor fenomenului de secetă pedologică şi este asimilată forţei majore. Conform documentului, în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, Instituţia Prefectului va putea pune în aplicare prevederile acesteia.

În data de 1 octombrie 2020, la sediul MADR s-a desfăşurat o reuniune de lucru împreună cu Organizaţia Interprofesională pe Produs "Cereale, Oleaginoase şi Produse Derivate", unde au participat şi reprezentanţi ai producătorilor agricoli, ai depozitarilor şi ai comercianţilor de cereale, oleaginoase şi produse derivate. Scopul acestei reuniuni a fost analizarea proiectului de OUG privind declararea stării de calamitate de către comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă pentru fenomenul de secetă pedologică.

"Concluziile reuniunii au vizat aspecte precum: necesitatea revizuirii textului proiectului de act normativ, prin identificarea unei formule cât mai corecte pentru toţi jucătorii de pe piaţă, în situaţia declarării stării de calamitate; o soluţie legislativă care să cuprindă un acord între toate părţile implicate, în aşa fel încât să nu piardă definitiv niciuna dintre acestea; modificarea proiectului, astfel încât să poată beneficia de prevederile referitoare la invocarea forţei majore doar cei afectaţi, iar cei care se vor folosi de aceste prevederi în mod abuziv să fie acuzaţi de înşelăciune şi obligaţi să răspundă, atât penal, cât şi pecuniar, prin obligarea respectării contractelor şi plata penalităţilor", se arată în răspunsul transmis de MADR la solicitarea AGERPRES.

De asemenea, reprezentanţii MADR susţin că este nevoie de creşterea gradului de implicare a Ministerului Afacerilor Interne în acest proiect legislativ, pentru că prefectul are rolul major în declararea stării de calamitate.

*** Ce spun traderii
Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA) susţine că declararea stării de calamitate ar produce riscuri imense în sectorul agricol, fiind vorba, în primul rând, de încălcarea unor principii de bază economice şi de afectarea întregului lanţ comercial din agricultura României.

"Dacă discutăm de riscul financiar, atunci putem spune că aprobarea OUG ar transmite costurile financiare ale celor vizaţi de protecţia statului către ceilalţi membri din lanţul comercial - procesatori, comercianţi şi distribuitori de inputuri. Un alt risc deja confirmat după apariţia proiectului de OUG este ca un număr mai mare de fermieri decât cei cu adevărat calamitaţi să profite de acest act normativ şi să nu-şi onoreze obligaţiile contractuale, ţinând cont că pot înregistra profituri mari din revânzarea cantităţilor neonorate din contractele iniţiale", afirmă preşedintele ARCPA, Vasile Varvaroi, într-o declaraţie pentru AGERPRES.

În opinia acestuia, statul trebuie să respecte principiul de bază al neintervenţiei în relaţiile bilaterale, în speţă derularea contractelor comerciale. Alegând să transmită paguba unui membru al lanţului către ceilalţi membri, statul îndeamnă la încălcarea disciplinei contractuale, "disciplină clădită în zeci de ani şi care a stat la baza dezvoltării agriculturii româneşti".

Relaţiile de încredere au permis creditarea direct de către furnizori a fermierilor cu toate cele necesare muncilor specifice (furnizarea seminţelor, fertilizanţilor, produselor pentru protecţia plantelor, echipamentelor agricole moderne), spun traderii.

"Lipsa disciplinei contractuale ar aduce cu sine consecinţe cu impact financiar negativ pe tot lanţul comercial care se termină nu doar la export, dar şi la consumatorul intern. Odată cu dispariţia disciplinei contractuale, dispare încrederea între membrii lanţului comercial şi agricultura în ansamblul ei va avea de suferit în viitoarele sezoane. Fermierii probabil nu vor mai beneficia de credit furnizor, ci vor trebui să se îndrepte spre bănci pentru a găsi sursele de plată a celor necesare continuării activităţii lor", a adăugat Varvaroi.

La capitolul pierderi, reprezentanţii traderilor susţin că acestea sunt "enorme şi greu de cuantificat", pentru că includ diferenţe de preţ la multe produse, cum ar fi grâu, porumb, floarea soarelui etc., dar pot fi chiar şi de ordinul milioanelor de euro pentru fiecare comerciant în parte.

"Ca şi pierderi imediate ale traderilor, trebuie subliniat faptul că noi nu centralizăm asemenea date din motive ce decurg din Legea concurenţei. Noi nu discutăm preţuri sau cantităţi contractate. Dar, având în vedere că au avut loc creşteri semnificative între prima parte a anului, când s-a contractat o parte a producţiei, şi perioada iunie-septembrie, când trebuiau livrate mărfurile contractate, putem estima că pierderile datorate înlocuirii mărfii nelivrate sunt de ordinul milioanelor de euro pentru fiecare comerciant în parte. Ne referim la diferenţa de preţ între preţul contractual la care fermierii au vândut înainte de a recolta şi preţul mărfii achiziţionate de cumpărători de la alţi fermieri pentru înlocuirea cantităţilor neonorate de către vânzătorii iniţiali", spune Victor Beznea, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole.

Acesta subliniază că OUG privind declararea stării de calamitate nu aduce pierderi doar comercianţilor, ci şi procesatorilor şi distribuitorilor de inputuri, aceştia din urmă având expuneri mult mai mari decât comercianţii, de la 5 până la 30 - 40 milioane de euro fiecare dintre ei.

*** Ce spun fermierii
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), din care fac parte cele mai importante asociaţii agricole, a solicitat premierului Ludovic Orban să dispună cât mai urgent măsurile legale ce se impun, astfel încât OUG privind declararea stării de calamitate şi OUG pentru amânarea ratelor să fie aprobată şi să înceapă să producă efectele aşteptate de toţi actorii implicaţi.

"Având în vedere că anul agricol 2019 - 2020 nu a fost unul normal, OUG vine în sprijinul fermierilor ale căror culturi au fost afectate de seceta pedologică severă şi arşiţa atmosferică, iar nivelul recoltelor a fost diminuat de la 30% până la 100%. OUG vine în continuarea legislativă a OMADR 97/2020, OMADR 224/2020, OUG 148/2020, ceea ce ar da posibilitate autorităţilor implicate să aibă puterea conferită prin lege de a declara stare de calamitate şi asimilarea cu forţa majoră. Susţinem că avem nevoie de declararea stării de calamitate cât mai repede, deoarece toate contractele vor ajunge la termen în următoarele zile sau deja s-a întâmplat acest lucru, iar corectarea este mult mai greoaie după scadenţă", au transmis reprezentanţii Alianţei, într-un răspuns pentru AGERPRES.

Aceştia susţin că fermierul din România este acela care îşi asumă toate riscurile şi, în ciuda solicitărilor întemeiate şi pertinente, de multe ori traderii şi comercianţii refuză să negocieze.

"Precizăm clar că fermierii nu sunt cei care nu vor să îşi plătească obligaţiile contractuale sau să nu respecte contractele semnate, doar că situaţia actuală impune mai multă flexibilitate şi înţelegere şi, spunem noi, intervenţia statului pentru a depăşi cu bine impasul. Nu există nici măcar un singur fermier care să nu îşi recunoască obligaţiile asumate prin semnătură, dar recoltele obţinute nu dau posibilitatea respectării obligaţiilor în totalitate şi la termenele stabilite cu mult timp înainte ca seceta să distrugă o bună parte a agriculturii din România", arată reprezentanţii fermierilor.

În aceste condiţii, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a solicitat autorităţilor ca fermierii să fie sprijiniţi prin declararea stării de calamitate şi asimilarea cu forţa majoră şi prin negocieri care să permită amânarea plăţii unor obligaţii contractuale sau fiscale.

"În fiecare an normal din punct de vedere agroclimatic, fermierii şi-au achitat corect inputurile, au livrat recoltele contractate cu traderii sau cu firmele locale şi au plătit arenda, ratele la credite, leasing, taxele şi impozitele. Ţinând cont de acest istoric favorabil fermierilor, am solicitat, de bună-credinţă, un ajutor în acest an, în aşa fel încât fermierii să primească o amânare, astfel încât să nu se vadă puşi în groaznica situaţie de a-şi pierde fermele. Ştim că şi firmele care au creditat agricultura românească în acest an lucrează după principii economice clare şi urmăresc, absolut normal, să obţină profit, doar că nu executarea unor contracte acum ar rezolva situaţia pentru că şi firmele respective au tot interesul ca fermierii să fie puternici şi să apeleze şi pe mai departe la serviciile în cauză", spun liderii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare.

Potrivit acestora, producătorii agricoli au dovedit că nu sunt rău platnici şi nu doresc să le fie şterse cu buretele datoriile.

"Nimeni nu urmăreşte exonerarea totală, perturbarea fluxurilor de aprovizionare cu inputuri sau a celor de livrări recolte. În următoarele luni vor apărea statisticile în care se va vedea gradul de onorare a contractelor, cantitatea de marfă ce a rămas în ţară, mai ales că fermierii sunt direct interesaţi în dezvoltarea procesării", au mai spus reprezentanţii fermierilor.

De asemenea, producătorii agricoli au făcut numeroase solicitări şi demersuri către MADR, MFP şi Guvern, pentru susţinerea în relaţia cu Banca Naţională a României şi Asociaţia Română a Băncilor, identificarea, aprobarea şi implementarea în regim de urgenţă a unei măsuri legislative pentru amânarea plăţii ratelor scadente la creditele capital de lucru contractate de fermierii calamitaţi de la instituţiile de credit şi instituţii financiare nebancare, astfel încât fermierii calamitaţi, în mare parte buni platnici, să nu fie afectaţi prin retrogradări de scoring determinate de factori externi, incontrolabili.

"Cunoaştem soluţiile negocierilor individuale între bancă şi client pentru depăşirea situaţiei actuale, însă discutăm despre aproximativ 20.000 de fermieri afectaţi, care necesită o soluţie legală unitară. Discuţiile individuale necesită timp îndelungat, cheltuieli şi garanţii suplimentare. Solicităm aceasta în numele fermierilor din România care s-au dovedit a fi clienţi cu bonitate, care nu au întâmpinat probleme până acum şi care din motive ce nu le pot fi imputate sfârşesc prin a fi retrogradaţi ca scoring şi afectaţi profund în obţinerea de alte credite pe viitor", au mai spus fermierii în răspunsul transmis AGERPRES.

*** Propuneri şi soluţii
Traderii spun că există soluţii pentru deblocarea acestei situaţii, soluţii care nu implică executări silite, ci înţelegeri amiabile finalizate prin stabilirea de comun acord a unor sume care să reflecte diferenţele de preţ defavorabile.

"Atunci când fermierii au anunţat partenerii cumpărători că nu pot livra (parţial sau total) cantităţile contractate s-au demarat discuţii şi negocieri pentru găsirea de soluţii care să satisfacă ambele părţi. Soluţiile au fost găsite în proporţie de 95% din cazuri, iar în restul de 5% se caută în continuare soluţii sau se deschid litigii, care deocamdată sunt extrem de limitate ca număr, de ordinul zecilor în rândul membrilor ARCPA. Soluţiile bilaterale găsite nu implică executări silite, ci înţelegeri amiabile finalizate prin stabilirea de comun acord a unor sume care să reflecte diferenţele de preţ defavorabile. Acolo unde situaţia financiară nu le permite fermierilor plata într-un termen scurt s-a agreat eşalonarea sumelor datorate, prin continuarea colaborării ca între buni şi vechi parteneri care se pot baza unul pe altul şi în viitor", au mai spus reprezentanţii ARCA.

Comercianţii de cereale precizează că au fost propuse "soluţii moderne şi elegante", astfel încât să nu se mai ajungă în situaţia de blocaj din prezent. Printre aceste propuneri se află: obligativitatea asigurării tuturor riscurilor din agricultură, în condiţiile în care există cadrul legal de a acoperi 70% din aceste costuri ale fermierilor din fonduri europene nerambursabile; crearea unui fond mutual de acoperire a efectelor negative ale unor asemenea calamităţi prin participarea financiară a tuturor membrilor din lanţul comercial (fermieri, distribuitori de inputuri, procesatori şi comercianţi).

"Fără îndoială, OUG poate fi îmbunătăţită, chiar dacă dorinţa noastră a fost şi rămâne fermă în a cere retragerea ordonanţei din circuitul de aprobare. Atâta timp cât OUG induce nerespectarea contractelor prin exonerarea de obligaţii a fermierilor, noi considerăm că trebuie găsite alte mijloace de ajutorare a fermierilor aflaţi în dificultate, fără a muta pierderile de la o verigă la alta în cadrul lanţului comercial", a concluzionat preşedintele asociaţiei traderilor.

Pe de altă parte, fermierii spun că soluţiile identificate şi propuse de asociaţiile producătorilor agricoli nu au fost acceptate de partenerii din interiorul lanţului de achiziţionare cereale şi oleaginoase, menţionând că "restabilirea încrederii între jucătorii din agribusiness şi repornirea motoarelor în vederea pregătirii viitorului sezon agricol se poate face doar dacă vor mai exista fermieri în viitorul apropiat".

"Avem nevoie de soluţii urgente, iar această OUG va reglementa rezonabil cazurile de imposibilitate de executare contractuală. Pe de altă parte, chiar şi partenerii ar fi exoneraţi de răspundere, pe caz de forţă majoră, potrivit uzanţelor comerciale. Pentru fermieri rămâne însă de urgenţă în actualitate declararea stării de calamitate, fără de care fermierii români rămân neprotejaţi în faţa unor de nesurmontat dificultăţi financiare. Nu ne dorim de niciun fel să vedem fermieri executaţi silit pentru că efectiv nu au de unde plăti ce au de plătit şi de aceea solicităm pe mai departe intervenţia legală a autorităţilor în dezamorsarea unor conflicte latente care subminează nemeritat activitatea din agricultură. Amintim că toate riscurile şi cele mai mici beneficii sunt la fermier", au spus reprezentanţii AAC.

Potrivit surselor citate, în vederea aprobării OUG privind starea de calamitate şi pentru ca aceasta să se aplice în mod echidistant pe filiera produselor agricole de bază, se solicită completarea art. 2 cu două noi alineate formulate astfel: "Art. 2. (3) Starea de calamitate va fi recunoscută pentru fermierii care deţin procese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole, corespunzător cu gradul de calamitate cuprins în acestea; (4) Recunoaşterea stării de calamitate pentru fermieri va fi asimilată forţei majore în relaţiile comerciale pe care aceştia le au cu terţii privind aprovizionarea pentru producţie sau privind vânzarea recoltelor. Starea de calamitate va fi asimilată şi pentru terţii fermierilor, afectaţi indirect, precum furnizorii şi clienţii, pentru evitarea eventualelor răspunderi contractuale şi sancţiuni pe care le pot avea cu toţii în relaţiile comerciale, în anul agricol afectat de calamitate", transmit reprezentaţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, care fac referire la documentul oficial aflat în consultare publică şi care a fost în prima citire în şedinţa de Guvern din data de 24 septembrie.

În acelaşi timp, reprezentanţii fermierilor apreciază "efortul financiar considerabil" venit din partea statului prin plata despăgubirilor, dar sunt convinşi că acesta nu va putea fi susţinut la nesfârşit. De aceea, organizaţiile ce alcătuiesc Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare lucrează, alături de specialişti, pentru a dezvolta un Program Naţional de Management Integrat şi Control în vederea Gestionării Riscurilor în Agricultură, astfel încât fermierii să nu mai fie nevoiţi în viitor să apeleze la bani de la buget. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii